Deloitte: Impozitarea contractelor cu normă redusă revine la normal
Data publicarii: 18-12-2019 | EconomieSupraimpozitarea contractelor de muncă nu normă redusă va fi eliminată începând cu data de 1 ianuarie 2020, moment care poate fi considerat și revenirea la normalitate din acest punct de vedere după mai bine de doi ani de măsuri fiscale disproporționate.
Sunt două astfel de măsuri fiscale care au dus la supraimpozitare. Prima dintre ele, adoptată în vara anului 2017, stabilea obligația taxării veniturilor din contractele cu normă redusă la un nivel egal, cel puțin, cu taxele aferente salariului minim pe economie, ajungându-se la situații în care angajatul putea datora sume mai mari decât suma efectiv încasată.
Cea de-a doua măsură, denumită și „revoluția fiscală”, cea în care contribuțiile s-au transferat de la angajator la angajat, au contribuit la agravarea problemei, punând presiune și mai mare pe angajatori care de multe ori au fost nevoiți să acopere diferențele.
„Suprataxarea contractelor part-time a fost prezentată, la momentul introducerii, ca fiind o măsură de combatere a evaziunii fiscale și a muncii la negru. Susținătorii acestei măsuri argumentau că unii angajatori ar practica această formă de salarizare pe contracte part-time pentru a-și diminua sarcina fiscală cu angajații. Mediul de afaceri a reacționat la unison, reclamând faptul că se pornește de la prezumția de vinovăție în cazul tuturor celor care utilizează această formă contractuală, în loc ca autoritățile de control să identifice angajatorii care încalcă legislația și să regleze punctual astfel de comportamente” spune Raluca Bontaș, Partener Global Employer Services, Deloitte România.
„La începutul anului 2018 au fost înregistrate numeroase cazuri în care angajații au fost puși în situația de a nu acoperi din venitul brut plata contribuțiilor sociale. Spre exemplu, la nivelul salariului minim pe economie de 1.900 de lei, valabil în 2018, suma datorată la sănătate și pensie ajungea la 665 de lei, indiferent de durata programului de lucru (două, patru sau șase ore) și era în întregime în sarcina angajatului. La un salariu brut minim pe economie pentru două ore, de 475 de lei, angajatul trebuia să vină de acasă cu diferența și să și muncească între timp” adaugă aceasta.
Revenirea la normal, se va petrece la începutul anului următor, legea privind renunțarea la supraimpozitare fiind adoptată de Parlament și promulgată de președintele României. Aceasta va abroga articolele existente în Codul Fiscal care prevăd ca în cazul contractelor part-time, contribuțiile la sănătate și asigurări sociale să fie la nivelul celor plătite de un salariu minim pe economie. Astfel, se va reveni la vechiul sistem, de taxare a venitului brut efectiv.
Sunt două astfel de măsuri fiscale care au dus la supraimpozitare. Prima dintre ele, adoptată în vara anului 2017, stabilea obligația taxării veniturilor din contractele cu normă redusă la un nivel egal, cel puțin, cu taxele aferente salariului minim pe economie, ajungându-se la situații în care angajatul putea datora sume mai mari decât suma efectiv încasată.
Cea de-a doua măsură, denumită și „revoluția fiscală”, cea în care contribuțiile s-au transferat de la angajator la angajat, au contribuit la agravarea problemei, punând presiune și mai mare pe angajatori care de multe ori au fost nevoiți să acopere diferențele.
„Suprataxarea contractelor part-time a fost prezentată, la momentul introducerii, ca fiind o măsură de combatere a evaziunii fiscale și a muncii la negru. Susținătorii acestei măsuri argumentau că unii angajatori ar practica această formă de salarizare pe contracte part-time pentru a-și diminua sarcina fiscală cu angajații. Mediul de afaceri a reacționat la unison, reclamând faptul că se pornește de la prezumția de vinovăție în cazul tuturor celor care utilizează această formă contractuală, în loc ca autoritățile de control să identifice angajatorii care încalcă legislația și să regleze punctual astfel de comportamente” spune Raluca Bontaș, Partener Global Employer Services, Deloitte România.
„La începutul anului 2018 au fost înregistrate numeroase cazuri în care angajații au fost puși în situația de a nu acoperi din venitul brut plata contribuțiilor sociale. Spre exemplu, la nivelul salariului minim pe economie de 1.900 de lei, valabil în 2018, suma datorată la sănătate și pensie ajungea la 665 de lei, indiferent de durata programului de lucru (două, patru sau șase ore) și era în întregime în sarcina angajatului. La un salariu brut minim pe economie pentru două ore, de 475 de lei, angajatul trebuia să vină de acasă cu diferența și să și muncească între timp” adaugă aceasta.
Revenirea la normal, se va petrece la începutul anului următor, legea privind renunțarea la supraimpozitare fiind adoptată de Parlament și promulgată de președintele României. Aceasta va abroga articolele existente în Codul Fiscal care prevăd ca în cazul contractelor part-time, contribuțiile la sănătate și asigurări sociale să fie la nivelul celor plătite de un salariu minim pe economie. Astfel, se va reveni la vechiul sistem, de taxare a venitului brut efectiv.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Piata de birouri din Bucuresti a crescut in primul trimestru din 2026, dar ramane sub nivelurile pre-pandemie
- Economia Romaniei ramane in recesiune tehnica
- Opinie Deloitte: Conformarea la noile reguli de combatere a spalarii banilor - termene limita, pasi necesari si noi entitati vizate
- Titlurile de stat Fidelis revin în mai: randamente de 7,5% în lei și 6,25% în euro, sub nivelurile anterioare
- Instabilitatea politica zguduie pietele: leul pierde teren, iar riscurile pentru companii se amplifica
- Update 3: Curs record anuntat de BNR: euro depaseste 5,26 lei
- Inceputul lui 2026 arata o tendinta clara a romanilor de a-si planifica din timp vacantele, cu accent pe siguranta
- Cheltuielile auto, din rutina contabila in zona de risc fiscal: de ce a devenit deductibilitatea fiscala o prioritate pentru ANAF
- Polarizare pe piata birourilor: 87% dintre companiile mari isi mentin suprafatele de birouri, in timp ce firmele mici se extind
- Studiu Deloitte Romania despre piata locala de arta: pictura contemporana domina optiunile de achizitie
- Piata logistica intra intr-o faza de ajustare dupa anul record 2025, pe fondul incertitudinilor interne si externe. Perspectivele pe termen lung raman solide
- EY lanseaza inteligenta artificiala autonoma la nivelul intregii organizatii
- Bank of America depaseste asteptarile in T1: profit in crestere cu 17% si venituri peste estimari
- Inflatia revine pe crestere in martie: urca la 9,9%, pe fondul scumpirilor generalizate
- Schneider Electric a testat modelul AI agentic NVIDIA Nemotron pentru managementul alarmelor