Analiza PwC: Următoarele 6-12 luni sunt critice pentru companiile aeriene
Data publicarii: 10-08-2020 | EconomieUrmătoarele șase până la 12 luni vor fi critice pentru companiile aeriene de transport, în special pentru cele low cost, creder Dinu Bumbăcea, partener și lider consultanță pentru afaceri la PwC România. Riscul de închidere pentru companiile low cost este cel mai mare însă și producătorii de aeronave vor avea de suferit în perioada imediat următoare. Astfel, potrivit specialistului, în aceste sașe până la 12 luni, toate aceste companiii vor fi nevoite să își pregătească cât mai bine posibil recuperarea după criza generată de pandemia de Covid-19 care a condus la cea mai mare contracție din acest sector.
Impactul resimțit este cu atât mai mare cu cât în ultimii zece ani, industria aerospațială a cunoscut o expansiune fără precedent, în special pe segmentul comercial, expansiune care se datorează în mare măsură avântului pe care l-au avut companiile de transport aerian low cost pe fondul cererii din ce în ce mai ridicate pe acest segment.
„Chiar dacă este devreme pentru o evaluare completă a impactului pandemiei, devine cert că tocmai operatorii din acest segment au cel mai mare risc de lichiditate în următoarele 6 - 12 luni. Impactul va fi resimțit atât de industria aerospațială, cât și de alte industrii a căror evoluție depinde de călătorii. Totuși, riscul poate fi atenuat de avantajul pe care s-a fundamentat creșterea, acela de a opera curse scurte și care, în actualul context, rămâne important pentru că reduce expunerea pasagerilor la infecție”, scrie Dinu Bumbăcea. „În schimb transportatorii mari au șanse mai mari să depășească criza pentru că au sprijinul guvernelor sau pentru că pot face restructurări în cadrul proceselor de insolvențe. Chiar și așa, rămâne o mare provocare să găsească modalități de a ajuta pasagerii să se simtă suficient de siguri pentru a zbura”, continuă acesta.
Potrivit estimărilor Asociației Internaționale a Transportului Aerian, IATA, veniturile globale ale companiilor aeriene vor scădea în acest an până la aproximativ jumătate din cele raportate în anul precedent, industria per ansamblu urmând să sufere pierderi semnificative de peste 84 miliarde de dolari americani. IATA a prevăzut de asemenea o scădere a veniturilor pe kilometri parcurși de pasageri, venituri care se așteaptă să ajungă la nivelul din 2019 abia în anul 2022.
În contextul pandemiei, veniturile transportatorilor au scăzut dramatic pe fondul limitării circulației internaționale, pierderile crescând de asemenea și ca urmare a datoriilor acumulate față de pasagerii ale căror curse au fost anulate din motive lesne de înțeles în această perioadă dominată de teamă și incertitudini.
Astfel, „industria aerospațială ar putea face acum schimbările necesare spre eficientizare. În loc să se concentreze doar pe reduceri, transportatorii, producătorii și furnizorii mari ar trebui să facă investiții în cinci domenii-cheie: utilizarea tehnologiei pentru a accelera transformarea, stabilizarea lanțului de aprovizionare, eficientizarea forței de muncă, concentrarea pe sustenabilitate în ceea ce privește reducerea emisiilor de CO2 și ajutor de stat, strâns corelat însă cu măsuri pentru reducerea costurilor și îmbunătățirea performanței operaționale”, continuă expertul PwC. „COVID-19 a avut un impact devastator asupra industriei aerospațiale, dar poate fi un catalizator pentru schimbare. Pe măsură ce situația va reveni la normal, câștigătorii vor fi doar cei care au luat măsurile necesare pentru a ieși mai puternici din această criză fără precedent”, conchide acesta.
Impactul resimțit este cu atât mai mare cu cât în ultimii zece ani, industria aerospațială a cunoscut o expansiune fără precedent, în special pe segmentul comercial, expansiune care se datorează în mare măsură avântului pe care l-au avut companiile de transport aerian low cost pe fondul cererii din ce în ce mai ridicate pe acest segment.
„Chiar dacă este devreme pentru o evaluare completă a impactului pandemiei, devine cert că tocmai operatorii din acest segment au cel mai mare risc de lichiditate în următoarele 6 - 12 luni. Impactul va fi resimțit atât de industria aerospațială, cât și de alte industrii a căror evoluție depinde de călătorii. Totuși, riscul poate fi atenuat de avantajul pe care s-a fundamentat creșterea, acela de a opera curse scurte și care, în actualul context, rămâne important pentru că reduce expunerea pasagerilor la infecție”, scrie Dinu Bumbăcea. „În schimb transportatorii mari au șanse mai mari să depășească criza pentru că au sprijinul guvernelor sau pentru că pot face restructurări în cadrul proceselor de insolvențe. Chiar și așa, rămâne o mare provocare să găsească modalități de a ajuta pasagerii să se simtă suficient de siguri pentru a zbura”, continuă acesta.
Potrivit estimărilor Asociației Internaționale a Transportului Aerian, IATA, veniturile globale ale companiilor aeriene vor scădea în acest an până la aproximativ jumătate din cele raportate în anul precedent, industria per ansamblu urmând să sufere pierderi semnificative de peste 84 miliarde de dolari americani. IATA a prevăzut de asemenea o scădere a veniturilor pe kilometri parcurși de pasageri, venituri care se așteaptă să ajungă la nivelul din 2019 abia în anul 2022.
În contextul pandemiei, veniturile transportatorilor au scăzut dramatic pe fondul limitării circulației internaționale, pierderile crescând de asemenea și ca urmare a datoriilor acumulate față de pasagerii ale căror curse au fost anulate din motive lesne de înțeles în această perioadă dominată de teamă și incertitudini.
Astfel, „industria aerospațială ar putea face acum schimbările necesare spre eficientizare. În loc să se concentreze doar pe reduceri, transportatorii, producătorii și furnizorii mari ar trebui să facă investiții în cinci domenii-cheie: utilizarea tehnologiei pentru a accelera transformarea, stabilizarea lanțului de aprovizionare, eficientizarea forței de muncă, concentrarea pe sustenabilitate în ceea ce privește reducerea emisiilor de CO2 și ajutor de stat, strâns corelat însă cu măsuri pentru reducerea costurilor și îmbunătățirea performanței operaționale”, continuă expertul PwC. „COVID-19 a avut un impact devastator asupra industriei aerospațiale, dar poate fi un catalizator pentru schimbare. Pe măsură ce situația va reveni la normal, câștigătorii vor fi doar cei care au luat măsurile necesare pentru a ieși mai puternici din această criză fără precedent”, conchide acesta.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Consumer Index Romania 2025: Romanii resimt presiunea inflatiei si devin mai prudenti in consum
- Salt Bank trece de 700.000 de clienti
- Peste 80% dintre cei mai mari chiriasi din Romania platesc sub 5% din cifra de afaceri pentru ocuparea spatiilor de birouri moderne
- Gala Premiilor UNSICAR 2025 marcheaza 25 de ani de activitate ai organizatiei
- SigurantaOnline.ro: Volumul 4 din The Websters a fost lansat oficial
- Analiza de piata: Efectul modificarilor fiscale din 2025 asupra antreprenorilor romani
- Cushman & Wakefield ECHINOX, mandat exclusiv pentru vanzarea platformei Electroputere Craiova
- EY Romania - CJUE redefineste granitele transformarii substantiale in regulile de origine: lectii-cheie din cauza C-86/24 CS STEEL despre originea nepreferentiala in dreptul vamal UE
- Functiile financiar-fiscale au nevoie de un nou tip de profesionisti care folosesc tehnologia si inteligenta artificiala alaturi de competentele in fiscalitate
- Meta Estate Trust, rezultate la 9 luni 2025: profit net in crestere si active totale mai mari cu 10% fata de 2024
- Cargus: Crestere de 15% a volumelor de colete in weekendul de Black Friday, sustinuta de clientii internationali si de vanzarile din segmentul fashion
- Studiu Deloitte: veniturile afacerilor de familie, estimate sa creasca cu 84% in 2030 fata de 2020 la nivel global
- ETF BET Patria - Tradeville, cel mai mare ETF cu investitii in actiuni romanesti, atinge 700 milioane lei in active totale si 31 de mii de investitori
- 2Performant: Platforma BusinessLeague.com a generat mai multe vanzari fata de anul trecut in perioada Black Friday
- Piata industriala si logistica din Romania atinge un nivel record in 2025 - cererea de spatii creste cu 64%, iar zona Bucuresti-Ilfov domina, din nou, inregistrand peste doua treimi din tranzactii