Dorinta romanilor de a emigra inregistreaza o tendinta de scadere

Aderarea Romaniei la UE a antrenat o intensificare a migratiei pe termen scurt, din cauza diferentelor de salarii intre vestul si estul Europei, dar fenomenul tinde sa se diminueze pe termen lung datorita dezvoltarii economice, relateaza vineri cotidianul Financial Times. Articolul apare alaturi de o serie de alte materiale despre Romania, grupate in sectiunea "Special Reports", care ocupa trei pagini si care trateaza diverse aspecte ale vietii politice si economice de la Bucuresti.

Autoritatile irlandeze au constatat o crestere a numarului romanilor care se inregistreaza ca rezidenti dupa aderarea Bucurestiului la Uniunea Europeana, la inceputul anului 2007. In total, 3.164 de romani au primit coduri unice PPS (personal public service) in ianuarie, fata de 3.336 pe tot parcursul anului 2006. Acesta este un exemplu clar al dorintei romanilor de a trai si de a lucra in Europa de Vest, unde salariul este de cinci ori mai mare decat cel din tara de origine, scrie Financial Times.

Acest val de imigranti din Irlanda reprezinta, insa, numai unul dintre elementele unui tipar de migratie pe termen lung sau scurt, care a inceput in 1989, dupa indepartarea dictatorului comunist Nicolae Ceausescu si care s-a intensificat dupa liberalizarea regimului vizelor pentru UE, in 2002.

Totalul romanilor care au cerut drept de sedere in Irlanda ii include pe cei care se aflau deja pe teritoriul tarii si care au profitat de aderare pentru a intra in legalitate.

Codurile PPS sunt necesare pentru a fi luat in evidenta centrelor medicale sau pentru inscrieri in sistemul de invatamant, dar nu ofera automat dreptul la munca.

Alte tari vest-europene au spus ca este prea devreme pentru a furniza date despre schimbari determinate de migratia romanilor dupa 1 ianuarie 2007. Autoritatile nu se asteapta, insa, la intensificari semnificative, tinand cont de faptul ca aproximativ doua milioane de romani - adica 20 la suta din populatia apta de munca - se afla deja in strainatate.

Romania si Bulgaria au fost nevoite sa accepte restrictii mai dure de acces pe piata muncii din statele occidentale decat statele est-europene care au aderat la UE in 2004. Pentru acestea din urma, Marea Britanie, Irlanda si Suedia au acordat practic libertate totala de munca. Numai Suedia si Finlanda au aplicat aceeasi politica si in cazul Bucurestiului si Sofiei.

Unele state le permit bulgarilor si romanilor sa lucreze potrivit unor programe preexistente, ca muncitori sezonieri in agricultura, ca ingrijitori sau in alte domenii.

Pe de alta parte, orice cetatean comunitar poate ramane intr-un stat membru UE pana la trei luni fara a se inregistra, ceea ce ofera numeroase oportunitati pentru munca ilegala.

Toatre restrictiile vor fi anulate insa cel tarziu in 2014, precizeaza Financial Times.

Autoritatile de la Bucuresti estimeaza ca romanii vor calatori in continuare in tarile unde exista deja comunitati bine stabilite de conationali, cum este cazul Italiei - unde sunt aproximativ 600.000 de romani - Spaniei - peste 300.000 de romani - sau Germaniei - aproximativ 100.000 de romani.

Oficialii spanioli si italieni nu sunt ingrijorati in legatura cu posibile afluxuri masive de romani dupa aderarea Bucurestiului la UE. "Este prea devreme sa stim ce se intampla dupa aderare. Dar nu ma astept la o intensificare semnificativa a migratiei. Pe termen lung, depinde de evolutia economiei romanesti. Eu estimez ca economia se va dezvolta si ca migratia se va diminua", a declarat un responsabil din Ministerul spaniol de Externe, citat de FT.

Romano Prodi, premierul Italiei, a afirmat, in timpul unei vizite la Bucuresti, ca migratia s-ar putea intenmsifica pe termen scurt, dar ca se va diminua pe termen lung. "Este clar ca dupa ce o tara adera la uniune, procesul migrational tinde sa se diminueze atunci cand exista sperante clare ca economia tarii se dezvolta", a explicat el.

Tendinta de emigrare a romanilor pare sa descreasca datorita cresterii economice rapide, investitiilor straine si stabilitatii politice. Cresterea economica si migratia au antrenat o scadere a ratei somajului de la 8,4 % in 2005, la 5 % in 2006.

Motivul principal al migratiei in spatiul european il reprezinta diferentele de salarii dintre tarile din Est si cele din Vest, potrivit economistilor. Aceasa diferenta este mai mare in cazul Romaniei si Bulgariei decat in cazul tarilor care au aderat in 2004. Veniturile medii din Romania, ca putere de cumparare, reprezinta numai 30 % din cele din Europa de Vest, cu 15 procente mai putin decat cele din Europa Centrala.

Intre timp, tara se confrunta cu o lipsa de personal calificat. "Trei persoane parasesc anual institutul meu, care are 14 angajati. Nu imi lipsesc banii, dar imi lipsesc oamenii capabili. Aceleasi plangeri exista in domeniul afacerilor sau al serviciilor publice", a spus Alina Mungiu-Pippidi, director al Societatii Academice din Romania, citata de FT.

O parte din aceste goluri le umplu imigrantii din Republica Moldova, vecinul foarte sarac al Romaniei, unde oamenii sunt dornici sa se mute in ceea ce a devenit in prezent spatiu UE. Aproximativ 800.000 de cetateni moldoveni, din totalul de patru milioane, au cerut cetatenie romana. Presedintele Traian Basescu a declarat luna trecuta ca se asteapta ca aceasta cifra sa creasca la 1,5 milioane.

Oficialii romani pot procesa aproximativ 20.000 de cereri pe an. Este clar, insa, ca atat timp cat Republica Moldova ramane saraca si nu adera la UE, cetatenii sai vor avea motive serioase sa incerce sa obtina pasapoarte romanesti, conchide Financial Times.

NewsIn