Creditul - intre dobanda nominala si costul real
Data publicarii: 16-04-2007 | Finante-BanciRomanii trec tot mai frecvent pragul bancilor pentru a lua credite. Banii imprumutati ii ajuta sa cumpere o casa, o masina sau, cel mai adesea, electrocasnice. Creditul de consum poate fi, deci, comparat cu un vehicul care transporta oamenii spre o viata mai confortabila, noteaza Gandul. Si cine nu aspira la un trai mai bun?
Procesul de indatorare este inca la inceput. De aceea, riscurile pentru populatie nu sunt mari. Dar, pe masura ce institutia creditului se dezvolta, cresc si riscurile. Iar populatia trebuie sa le cunoasca. Doua sunt sursele mai importante de risc: viteza cu care circula vehiculul numit credit si costul folosirii unui asemenea mijloc de transport.
Pe parcursul vietii unui credit pot aparea evenimente care reduc capacitatea de rambursare a banilor imprumutati. In momentul de fata, economia romaneasca inspira incredere. Productia creste, inflatia se reduce, salariile - exprimate atat in lei, cat si in valuta - sunt in ascensiune. Nimeni nu poate insa garanta ca actualele tendinte se vor mentine si in urmatorii 5-10 ani, cat este durata de viata a creditului pe care l-am luat. Activitatea economica se poate incetini. Intr-o asemenea eventualitate, dispar locuri de munca. Cei care ajung someri devin insolvabili. Presiunile inflationiste, generate de dezechilibre interne sau externe, duc la cresterea dobanzilor, ceea ce, de asemenea, reduce capacitatea de rambursare a creditului.
Datele problemei se pot schimba si din cauza unor evenimente nedorite legate de cursul de schimb. Acum, romanii se inghesuie la credite in valuta, pentru ca leul se apreciaza. Dar actuala tendinta se poate inversa. Deoarece aprecierea leului este consecinta nu atat a performantelor economice, cat a jocului cererii si ofertei de pe piata valutara. Daca investitorii straini vor considera ca deficitul extern sau datoria pe termen scurt au ajuns la niveluri nesustenabile, plasamentele lor de capital in economia romaneasca se vor reduce. Iar dezechilibrul astfel creat pe piata poate inscrie leul pe panta deprecierii. "Soselele" pe care circula creditul sunt deci departe de a fi sigure. Economia romaneasca nu a suferit dupa 1989 prea multe schimbari structurale. Stabilitatea ei este inca destul de fragila. De aceea, viteza cu care circula creditul in economie trebuie adaptata permanent la conditiile de drum.
Integral in Gandul
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Robert Anghel preia rolul de CEO al Salt Bank
- Colliers: Oferta de locuinte noi a scazut la minimul ultimilor opt ani, dar cererea ramane peste nivelul pre-pandemie
- Grupul Allianz raporteaza profit operational record de 17,4 miliarde de euro in 2025
- Cushman & Wakefield Echinox: Centrele comerciale din afara Bucurestiului, cea mai atractiva clasa de active imobiliare in 2025
- Colliers: Industria hoteliera din Romania a atins un nou maxim anul trecut, inregistrand cel mai mare numar de turisti din ultimele trei decenii, dar provocarile au crescut in 2025, intr-o piata mai eterogena
- Romania: o tara in schimbare, cu peste 3 milioane de emigranti temporari in ultimii aproape 20 de ani si o crestere a imigratiei care redefineste piata muncii
- Fondul ETF BET Patria - Tradeville a depasit pragul de 1 miliard de lei in active
- Anytime isi consolideaza prezenta online in Romania prin lansarea pe PretulMeu.ro
- Paval Holding intra in negocieri exclusive pentru preluarea operatiunilor Carrefour din Romania
- #SigurantaOnline: Cinci greseli online care te pot costa. Le faci fara sa-ti dai seama
- Comertul international al Romaniei in 2025: impactul cursului valutar asupra importatorilor si exportatorilor
- Taxa logistica pentru coletele extracomunitare livrate in ianuarie trebuie declarata si livrata la ANAF pana la 25 februarie
- Cifra de afaceri Cargus a crescut cu aproape 9% in 2025
- Studiu Deloitte: Departamentele financiare adopta rapid noile tehnologii si vad deja beneficii clare din utilizarea automatizarii inteligente
- Sondaj EY: Directorii financiari din Romania anticipeaza un mediu fiscal mai dur, cu presiuni crescute pe conformare si predictibilitate