Tratatul de la Lisabona: ''Da'' pentru noua Europa

Data publicarii: 20-10-2007 | Politica

Dupa mai bine de doi ani de criza institutionala, sefii de stat si de guvern din tarile membre UE au ajuns la un acord asupra unui nou tratat constitutional, noteaza Adevarul. Acesta pune capat blocajului creat in 2005, dupa ce francezii si olandezii au respins, prin referendum, Constitutia Europeana. Documentul va fi semnat pe 13 decembrie la Lisabona, urmand sa intre in vigoare in 2009.

Acordul, incheiat dupa discutii-maraton ce au avut loc pana la miezul noptii, a fost posibil dupa concesii de ultim moment facute Poloniei si Italiei, cele doua tari care inca mai aveau rezerve serioase in privinta tratatului.

Mai exact, Italia a acceptat documentul dupa ce a primit garantii ca va avea in Parlamentul European un numar egal de deputati cu Franta si Marea Britanie.

De cealalta parte, Polonia a primit garantii ca un grup mai mic de tari va putea intarzia anumite decizii ale UE cu care nu este de acord.

Textul va trebui sa fie semnat si ratificat in cele 27 de state membre pentru a intra in vigoare, o faza delicata ce ar urma sa dureze pana la sfarsitul anului 2008. Liderii europeni spera ca documentul va putea intra in vigoare la 1 ianuarie 2009 sau inainte de alegerile europene din primavara lui 2009.

Fara superstat federal

Tratatul, conceput pentru a putea fi ratificat fara sa fie nevoie de organizarea unui referendum, retine multe dintre elementele de noutate care figurau in Constitutia respinsa in 2005 de francezi si olandezi.

Cu toate acestea, evita cuvantul "Constitutie" si suprima tot ceea ce ar putea parea ca acorda Uniunii Europene prerogativele unui superstat federal (imn si drapel, in special). Irlanda va fi singura tara care va organiza o consultare populara in privinta acestui text. "Europa a iesit din criza sa institutionala si este gata de confruntarea cu provocarile viitorului", a afirmat premierul portughez Jose Socrates, presedintele in exercitiu al UE, inainte de a bea o cupa cu sampanie impreuna cu omologii sai europeni.

Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, s-a declarat si el convins ca acordul va permite Europei sa aiba o "capacitate de actiune". Noul tratat isi propune sa usureze procesul de luare a deciziilor intr-o Uniune care a ajuns la 27 de tari.

Competente nationale extinse

Conform noului tratat, parlamentele nationale vor avea posibilitatea de a influenta luarea deciziilor in UE. Totodata, perioada pe care o vor avea la dispozitie parlamentele pentru a examina proiectele europene va fi extinsa de la sase la opt saptamani.

La nivelul UE vor exista competente exclusive ale Uniunii in cateva domenii, competente partajate si competente ale domeniilor de sustinere in care statele au principala raspundere in anumite politici, dar in care UE are mici reglementari (invatamantul).

La fel de important este faptul ca in tratat este inclusa Carta Fundamentala a Drepturilor Omului, insa doua tari - Marea Britanie si Polonia - si-au exprimat rezerva si au obtinut dreptul sa nu aplice in sistemul lor constitutional acest document.

Trei posibili candidati pentru presedintia UE

Speculatiile privind identitatea primului presedinte al UE au aparut cu mult timp inainte de adoptarea tratatului de reforma. Unii analisti mizeaza pe fostul premier britanic Tony Blair, in prezent emisar al Uniunii pentru Orientul Mijlociu.

A mai fost pomenit si numele fostului ministru german de externe Joschka Fischer. Acesta a declarat insa intr-un interviu ca, momentan, nu este tentat sa paraseasca Statele Unite. Cel de-al treilea nume vehiculat este cel al ex-cancelarului Gerhard Schröder.

Integral in Adevarul

Ultimele stiri pe BankNews.ro: