Companiile romanesti nu stiu sa fenteze cursul valutar

Hedging-ul, operaţiunea care �i pune la adăpost pe importatori şi exportatori de posibilele pierderi cauzate de deprecierea, respectiv aprecierea leului, are foarte puţini adepţi pe piaţa rom�nească, noteza Adevarul. Deşi specialiştii susţin că nu presupune costuri ridicate, companiile rom�neşti ezită adesea să apeleze la această practică. Fie nu cunosc operaţiunea �n sine, fie �şi asumă riscul valutar, �n speranţa unui posibil c�ştig.

�n opinia lui Darius Cipariu, director adjunct la Bursa Monetar Financiară şi de Mărfuri din Sibiu (BMFMS), hedging-ul nu se bucură de un real succes pe piaţa rom�nească din cauza numărului mic al celor dispuşi să intermedieze astfel de operaţiuni. "Problema principală este căutarea contrapartidei. Cel mai adesea, băncile sunt cele care intermediază hedging-ul", subliniază Cipariu. Specialiştii spun că lipsa de informare, şi nu costurile, reprezintă factorul care �i �mpiedică pe rom�ni să apeleze la hedging.

�n plus, ne confruntăm şi cu o lipsă de educaţie din partea companiilor expuse la riscul valutar. "Cel puţin �n cazul operaţiunilor de hedging de la Bursa din Sibiu costurile sunt c�t se poate de accesibile", spune Cipariu. De exemplu, pentru un contract de 1.000 de euro, suma mobilizată este de 120 RON, iar comisionul perceput este de 1 leu pentru fiecare contract de 1.000 de euro.

Hedging �n euro doar p�nă �n 2012-2014

La r�ndul său, Cristian P�rvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din Rom�nia (AOAR), consideră că lipsa personalului pregătit �ngreunează accesul la hedging. "Nu doar firmele mari din Rom�nia derulează operaţiuni de import-export. Dacă pentru o companie este mult mai uşor să angajeze personalul bine calificat, cunoscător al hedging-ului, situaţia este diferită �n cazul companiilor mici", spune P�rvan. �n plus, dacă estimează că vor �nregistra pierderi din tranzacţie, companiile sunt adesea dispuse să-şi asume singure riscul valutar, consider�nd că �şi vor putea asigura eficient managementul de risc.

Preşdintele AOAR susţine că operaţiunile de hedging de pe piaţa rom�nească au evoluat �n ultimii ani. Dacă acum c�ţiva ani hedging-ul se aplica doar pentru contractele scadente la trei luni, �n prezent, perioada a fost extinsă la un an. "Totuşi, trebuie să recunoaştem că nici băncile nu au fost �ntotdeauna interesate să vină cu oferte tentante. �nainte, c�nd rata inflaţiei era mai mare, hedging-ul nu se făcea pe mai mult de trei luni", spune P�rvan.

Av�nd �n vedere că 70% din comerţul exterior al Rom�niei este realizat �n relaţie cu ţările din Uniunea Europeană, companiile rom�neşti vor putea apela la hedging-ul �n euro doar p�nă la data adoptării monedei unice. Adică p�nă �n 2012-2014. �n ceea ce priveşte hedging-ul �n dolari, acesta se practică �ntr-o pro�porţie nesemni�ficativă.

Adevarul