Companiile romanesti nu stiu sa fenteze cursul valutar

Hedging-ul, operaţiunea care îi pune la adăpost pe importatori şi exportatori de posibilele pierderi cauzate de deprecierea, respectiv aprecierea leului, are foarte puţini adepţi pe piaţa românească, noteza Adevarul. Deşi specialiştii susţin că nu presupune costuri ridicate, companiile româneşti ezită adesea să apeleze la această practică. Fie nu cunosc operaţiunea în sine, fie îşi asumă riscul valutar, în speranţa unui posibil câştig.

în opinia lui Darius Cipariu, director adjunct la Bursa Monetar Financiară şi de Mărfuri din Sibiu (BMFMS), hedging-ul nu se bucură de un real succes pe piaţa românească din cauza numărului mic al celor dispuşi să intermedieze astfel de operaţiuni. "Problema principală este căutarea contrapartidei. Cel mai adesea, băncile sunt cele care intermediază hedging-ul", subliniază Cipariu. Specialiştii spun că lipsa de informare, şi nu costurile, reprezintă factorul care îi împiedică pe români să apeleze la hedging.

în plus, ne confruntăm şi cu o lipsă de educaţie din partea companiilor expuse la riscul valutar. "Cel puţin în cazul operaţiunilor de hedging de la Bursa din Sibiu costurile sunt cât se poate de accesibile", spune Cipariu. De exemplu, pentru un contract de 1.000 de euro, suma mobilizată este de 120 RON, iar comisionul perceput este de 1 leu pentru fiecare contract de 1.000 de euro.

Hedging în euro doar până în 2012-2014

La rândul său, Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), consideră că lipsa personalului pregătit îngreunează accesul la hedging. "Nu doar firmele mari din România derulează operaţiuni de import-export. Dacă pentru o companie este mult mai uşor să angajeze personalul bine calificat, cunoscător al hedging-ului, situaţia este diferită în cazul companiilor mici", spune Pârvan. în plus, dacă estimează că vor înregistra pierderi din tranzacţie, companiile sunt adesea dispuse să-şi asume singure riscul valutar, considerând că îşi vor putea asigura eficient managementul de risc.

Preşdintele AOAR susţine că operaţiunile de hedging de pe piaţa românească au evoluat în ultimii ani. Dacă acum câţiva ani hedging-ul se aplica doar pentru contractele scadente la trei luni, în prezent, perioada a fost extinsă la un an. "Totuşi, trebuie să recunoaştem că nici băncile nu au fost întotdeauna interesate să vină cu oferte tentante. înainte, când rata inflaţiei era mai mare, hedging-ul nu se făcea pe mai mult de trei luni", spune Pârvan.

Având în vedere că 70% din comerţul exterior al României este realizat în relaţie cu ţările din Uniunea Europeană, companiile româneşti vor putea apela la hedging-ul în euro doar până la data adoptării monedei unice. Adică până în 2012-2014. în ceea ce priveşte hedging-ul în dolari, acesta se practică într-o pro­porţie nesemni­ficativă.

Adevarul