Fuga de munca, sport national

Printre justificarile somerilor romani care nu vor sa lucreze, desi exista locuri de munca, se regasesc salariile mici si rigiditatea in schimbarea domiciliului, noteaza Evenimentul Zilei.

Cu toate ca piata muncii din Romania ofera numeroase posibilitati de angajare, romanii care nu au o slujba prefera sa stea acasa. Cauzele, care se regasesc de altfel si printre justificarile somerilor, sunt salariile mici sau refuzul schimbarii localitatii de domiciliu in momentul in care locul de munca este bine platit si se potriveste celui care-l cauta.

"Delocalizarea" intr-un oras apropiat sau in alt judet este greu acceptata de romani, in conditiile in care in Occident a devenit un lucru comun, si aceasta practica a fost observata si condamnata ieri chiar si de ministrul muncii, Paul Pacuraru.

Specialistii in resurse umane le iau apararea partial celor care spun ca salariile sunt demotivante, dar adauga faptul ca - din evaluari in timp - reiese ca pana si romanii bine platiti muncesc doar la limita de jos a potentialului si evita "excesul de zel".

CE SPUNE MINISTRUL MUNCII: "Unii asteapta sa le aduca statul ceva"

Multi dintre romani au o problema de atitudine fata de munca, a spus ieri ministrul muncii, Paul Pacuraru.

"Trebuie sa facem sa fie clar ca munca este singura sursa a bunastarii, iar la noi s-a uitat, se pare, ca nu exista un alt suport pentru asta. Sunt oameni care nu inteleg rolul lor in propriul destin", a precizat Pacuraru, care a spus ca si politicienii se feresc in general sa vorbeasca despre aceasta problema. El a dat exemplul romanilor care, daca nu-si gasesc de lucru in propria localitate, prefera sa stea pur si simplu decat sa se deplaseze cativa zeci de kilometri spre un loc in care este nevoie de ei.

"Inainte, forta de munca se deplasa de la sat la oras". Trebuie sa gandim solutii pentru ca forta de munca sa se poata reorganiza", a mai aratat ministrul, explicand ca delocalizarea este foarte raspandita in tarile occidentale. Aproximativ 40% dintre romanii care intentioneaza sa emigreze nu stiu cat de cautata este meseria lor in alte zone ale tarii, rezulta dintr-un studiu realizat in octombrie anul trecut de Institutul National de Cercetare Stiintifica in Domeniul Muncii si Protectiei Sociale si CURS, prezentat ieri la o dezbatere nationala despre migratia fortei de munca.

DEVIZA BUGETARULUI ROMAN: "Lasa-ma sa te las"

Romanii fug de munca, sau munca platita bine fuge de romani? Aceasta este dilema declansata de declaratiile ministrului Paul Pacuraru care a acuzat mentalitatea de tipul "sa ne dea statul" a angajat ilor. Ceva mai dispusi sa vada si cealalta jumatate a paharului, specialistii in resurse umane sustin ca romanii ar munci mai bine daca la sfarsitul lunii cheful nu le-ar fi taiat de salariile mici pe care le incaseaza.

Cheful de munca, masurat cu fluturasul de salariu

Specialistii in resurse umane sunt de acord doar partial cu concluziile ministrului muncii. "Nu e vorba despre cheful de munca, ci despre motivatie. Nu cred ca romanii au chef de munca mai putin sau mai mult decat altii. Sunt demotivati din cauza salariilor", spune George Butunoiu, specialist in head-hunting. Pe de alta parte, Butunoiu observa ca si in domeniile platite cu salarii rezonabile angajatii muncesc doar cat sunt obligati s-o faca, fara excese de zel. "Majoritatea isi fac treaba asa cum le-o dau sefii din firma. Daca acestia le lasa portite de scapare, angajatii le folosesc. Din acest motiv, productivitatea este responsabilitatea managementului", spune Butunoiu.

Expertul in resurse umane Mihaela Forgaciu face insa o distinct ie intre felul in care angajatii muncesc la stat si la companiile private. "Bugetarii stiu ca indiferent de nivelul performantei isi iau banii, deci gradul de implicare este de genul «lasa-ma sa te las». In companiile multinationale si in corporatiile mari, obiectivele sunt clare, pe fisa de post. Munca este masurata, iar angajatii stiu ca daca nu muncesc sunt dati afara". "In ceea ce-i priveste pe cei din sectorul de mijloc, de genul afacerilor mici sau al vanzatorilor la buticuri, acestia sunt de cele mai multe ori persoane platite la negru sau la gri (cu salariul minim pe cartea de munca si restul neoficial) si raspund cu aceeasi moneda: muncesc cum au chef si cat au chef", precizeaza Forgaciu.

Cat despre felul in care romanii isi schimba conduita de munca atunci cand emigreaza, George Butunoiu este de parere ca modifica rile sunt reale: "Daca pleaca, de exemplu, in Spania sau in Italia, oamenii devin mai productivi datorita salariului. Perspectiva pierderii unui job platit bine te face sa te gandesti de cinci ori inainte de a face o prostie. Un job de 300 de euro gasesti mai usor decat unul de 600 de euro pe luna".

61% dintre tinerii someri (sub 25 de ani) nu isi cauta de lucru

In primele trei luni din 2008, in evidentele Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM) au fost inregistrate 262.000 de persoane, pe langa cele 367.838 care se aflau deja in baza de date in decembrie anul trecut. Dintre persoanele intrate in evidentele ANOFM, 16,4% sunt tineri cu varste sub 25 de ani, iar 31,1% au peste 45 de ani. Din totalul de peste 620.000 de oameni inscrisi, doar 239.628 au participat la actiunile organizate de ANOFM (in general burse ale locurilor de munca), cifra destul de mica in conditiile in care ajutoarele de la statul roman pentru cei care nu au o slujba sunt foarte mici.

Dintre cei care totusi si-au cautat un loc de munca platit, 42.118 sunt tineri (reprezentand 39% din numarul persoanelor sub 25 de ani aflati in evidente), iar 71.310 sunt persoane peste 45 de ani - adica 34% dintre cei din aceasta categorie. Un numar de 130.911 de persoane care au luat parte la actiuni si-au gasit de munca - aproximativ 55% din total. Persoanele de peste 40 de ani reprezinta, cu 48% din total, "grosul somerilor". Procentul somerilor cu varsta sub 25 de ani inregistrati in evidentele agentiei in perioada ianuarie-martie 2008 a fost de aproximativ 15%.

Integral in Evenimentul Zilei