Georgescu de la Integritate: trei case in cateva luni

Horia Georgescu, secretarul general al Agentiei Nationale de Integritate (ANI), si-a cumparat anul trecut, in cateva luni, o vila si doua apartamente cu 450.000 de euro, noteaza Cotidianul.

O vila in Brasov de 356 de metri patrati, un apartament de 140 de metri patrati, tot in Brasov, si un apartament de 40 de metri patrati in Bucuresti, totul in valoare de 450.000 de euro. Acestea sunt locuintele achizitionate de catre Horia Georgescu, secretarul general al Agentiei Nationale de Integritate, la inceputul anului 2007. Din verificarea declaratiilor de avere ale secretarului general al ANI se pot observa o serie de inadvertente.

Din anul 2004 si pana in luna martie a anului trecut, Horia Georgescu a lucrat la PNA, respectiv DNA, in calitate de specialist. Din martie pana in aprilie 2007 a lucrat la Ministerul pentru IMM-uri, pentru ca din mai sa se transfere la Ministerul Justitiei, pe post de consilier personal al ministrului Chiuariu.

Din aprilie acest an, el a fost detasat la Agentia Nationala de Integritate, pe post de secretar general.

Primele sale declaratii de avere, din 2004 si 2005, arata ca Horia Georgescu detinea un apartament de 110 metri patrati in Brasov. In cea din 2006, apartamentul dispare, fara sa apara la rubrica bunuri instrainate in ultimul an, pentru ca, in 2007, sa apara din nou in proprietatea sa, alaturi de o vila, tot in Brasov, de 356 de metri patrati. De unde bani? Se pare ca dintr-un credit: in aceeasi declaratie, la rubrica datorii, Horia Georgescu mentioneaza ca a luat un credit pe 25 de ani de la Emporiki Bank, in valoare de 100.000 de euro. In 2008, Horia Georgescu isi mai adauga o proprietate imobiliara: pe langa apartamentul si vila din Brasov mai apare un apartament de 40 de metri patrati in Bucuresti. Schimbari semnificative sunt si la rubrica datorii. Creditul de la Emporiki Bank a fost refinantat la aproape 150.000 de euro, iar la acesta se adauga un imprumut de la o persoana fizica, pe 5 ani, in valoare de 300.000 de euro.

Reiese ca secretarul general al ANI are, la banca, o rata lunara de peste 1.000 de euro, iar la suma imprumutata de la cele doua persoane fizice, in cazul in care acestea nu i-ar percepe nici o dobanda, ar avea de platit in medie 5.000 de euro lunar. Venitul actual al lui Georgescu, cu tot cu prime, indemnizatii si stimulente, e de maximum 3.000 de euro lunar.

Secretarul general al ANI ne-a devoalat identitatea persoanelor implicate: "Casa si cele doua apartamente le-am cumparat de la parintii mei, cu acte notariale. Cei 300.000 de euro mi-au fost imprumutati de catre nasii mei, Marian si Carmen Petcu". Intrebat si asupra resurselor pe care le are pentru a returna creditele, acesta ne-a declarat: "Pentru a le returna imprumutul nasilor ma mai ajuta si parintii mei cu bani".

Rezulta ca el a cumparat, cu bani imprumutati, cele trei case de la parintii sai, iar tot parintii sai sunt cei care ii dau bani ca sa returneze imprumuturile la creditori. Daca asa stau lucrurile, e usor de observat ca era lesne de evitat creditul de la persoane fizice printr-o simpla donatie din partea parintilor sai. Intrebat de ce nu i-au donat parintii casele, Georgescu a precizat ca "aceasta e o problema personala, de familie, si nu vreau s-o discut in public". In declaratia de avere a lui Georgescu mai apare si un teren de 2,5 hectare, despre care secretarul general al ANI ne-a declarat ca i-a fost donat de catre parinti. Prin urmare, parintii sai au putut sa-i doneze un teren de 2,5 hectare, dar nu si cele trei case.

Cat priveste primul apartament detinut, care apare si dispare de la un an la altul, acesta face parte dintr-o vila in care locuiesc parintii sai si care a fost cumparata de acestia in baza Legii nr. 112, a imobilelor nationalizate. Pana in 2007, intre Horia Georgescu si parintii sai a existat doar un antecontract de vanzare-cumparare, intrucat legea interzicea instrainarea imobilelor astfel dobandite. Horia Georgescu l-a putut cumpara abia in 2007, cand interdictia legala a expirat.

Ulterior, Georgescu a trimis un raspuns scris: "Referitor la declaratia de avere pe anul 2006 si la lipsa imobilului din declaratia depusa la DNA, mentionez faptul ca imobilul in cauza a facut obiectul inscrierii eronate deoarece un antecontract de vanzare-cumparare nu reprezinta efectiv transferul de proprietate al bunului. Referitor la contractul de imprumut cu persoane fizice, mentionez faptul ca, potrivit art. 973 Cod civil, conventiile, contractele nu au efect decat intre partile contractante (interpartes). Referitor la imobilele cumparate pe parcursul anului 2007, mentionez ca acestea au fost cumparate de la parintii mei, prin contracte de vanzare-cumparare in forma autentica, conform legislatiei in vigoare. Legea nu prevede nici o interdictie in sensul ca parintii nu pot incheia contracte de vanzare-cumparare asupra unui bun imobil cu propriul copil. In final, as vrea sa adaug faptul ca o parte din aspectele semnalate de dumneavoastra tin de sfera privata si releva lucruri care tin strict de mine si de familia mea". Ulterior a revenit cu o noua precizare scrisa: "As dori sa mai adaug faptul ca, potrivit articolului 8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, "orice persoana are dreptul la respectarea vietii sale private si de familie, a domiciliului sau si a corespondentei sale".

Cotidianul