Europa este gata sa cheltuiasca 1.500 miliarde euro ca sa-si salveze bancile

Tarile mari din Uniunea Europeana (UE) si-au publicat, luni, planurile nationale de salvare a sistemului bancar, care prevad, in total, acordarea a circa 1.500 miliarde euro pentru recapitalizarea bancilor sau garantarea finantarii, arata AFP.

A doua zi dupa un summit de criza al tarilor din zona euro, de duminica seara de la Paris, liderii europeni au publicat cifrele, care au de ce sa ii uimeasca pe cetatenii europeni, chiar daca vizeaza restabilirea increderii intr-un sistem financiar in pragul prabusirii.

Berlinul a anuntat ca acorda circa 500 miliarde euro, Parisul - 360 miliarde euro, Madridul si Viena, fiecare cate 100 miliarde, iar Lisabona, 20 miliarde euro.

Cifrele publicate de tarile din zona euro se adauga celor anuntate de Marea Britanie, care a deschis calea, saptamana trecuta, cu un ajutor de 380 miliarde euro. Italia a anuntat, de asemenea, ca va cheltui 40 miliarde euro pentru salvarea sistemului bancar.

"Trebuie sa deblocam piata interbancara, pentru ca banii nu mai circula", a comentat presedintele Frantei, Nicolas Sarkozy, care detine in prezent si presedintia rotativa a Uniunii Europene.

La reuniunea de la Paris, ministrii de finante ai celor 15 tari membre ale zonei euro au cazut de acord asupra unui plan de actiune bazat pe doua principii: intrarea posibila a statului in capitalul bancilor aflate in dificultate si garantia adusa de guverne imprumuturilor interbancare.

Astfel, guvernele nationale urmeaza cele doua linii stabilite.

In Germania, 400 miliarde euro vor servi la asigurarea pietei interbancare, iar 80 de miliarde sunt pentru eventuale recapitalizari. In Franta, Sarkozy a oferit 320 miliarde pentru garantarea creditelor interbancare si 40 de miliarde pentru recapitalizarea institutiilor in dificultate.  

"Nu este vorba despre cadouri facute bancherilor, ci de a face astfel incat consumatorii si investitorii sa poata functiona rational", a afirmat presedintele Eurogrupului, consiliul ministrilor de finante din zona euro, si premierul luxemburghez, Jean-Claude Juncker.

"Bancile pe care le vom ajuta va trebui sa plateasca", a adaugat Juncker.

Garantiile vor fi acordate la pretul pietei pentru bancile care vor beneficia de acestea, au reiterat liderii europeni.

Liderii europeni vor sa evite sa asiste la o reactie a opiniei publice impotriva planurilor care implica sume astronomice acordate in favoarea institutiilor considerate responsabile de actuala criza.

Liderii Uniunii Europene considera ca dispozitivul de sustinere a schimburilor interbancare este "crucial", comenteaza AFP, care adauga ca piata bancilor este, practic, blocata. Bancile nu se mai imprumuta intre ele, pentru ca le este teama de falimente, iar numarul creditelor pe care le acorda populatiei si companiilor a scazut.

Planurile "vor permite recastigarea increderii", a estimat cancelarul german, Angela Merkel. "Aceasta va fi rasplata noastra", a adaugat Merkel.

"Pariul rational pe care mizam este ca acceptand sa acordam aceste garantii, nu va fi nevoie sa le si dam concret", estimeaza presedintele Frantei.

Bursele europene, care au terminat saptamana cea mai neagra din istorie, au recuperat masiv luni, cu aprecieri cuprinse intre 5% si 8%. Pe Wall Street, indicele Dow Jones urca cu 4%.

Reactia europeana la criza financiara se aseamana planului Paulson, seful Trezoreriei Statelor Unite, in valoare de 700 miliarde dolari, care ar putea duce la intrarea statului in capitalul mai multor banci.

Planul a fost sustinut, insa, mai ales de Londra, unde premierul Gordon Brown a fost primul care a propus un set de masuri, care presupune intrarea statului in capitalul bancilor si mecanisme de garantare.

Guvernul britanic a trecut la fapte luni dimineata, injectand 47 miliarde euro in capitalul a trei mari banci, Royal Bank of Scotland (RBS), HBOS si Lloyds TSB.

Miercuri si joi, reprezentantii celor 27 de tari membre ale UE se vor reuni la Bruxelles, la o noua reuniune, care ar trebui sa confirme deciziile actuale.

NewsIn