Top 5 fraude cu bani din fondurile europene
Data publicarii: 10-11-2008 | DiverseUniunea Europeana are un buget de aproape 123 miliarde de euro pe an, bani veniti din contributiile statelor membre. In prezent UE deruleaza doua mari programe: Politica Agricola Comuna si sprijinirea unor initiative locale prin asa-numitele Fonduri Structurale.
Cea mai mare parte a banilor stransi iau directia unuia dintre aceste programe, dar, uneori socoteala de acasa, care, in cazul UE este sustinerea dezvoltarii regionale, nu se potriveste cu cea din targ. O serie de grupuri de analiza a polticii financiare a UE au atras atentia ca sume importante se pierd din cauza nenumaratelor cazuri de frauda. Si pentru a-si argumenta afirmatiile, Open Europe, o organizatie britanica de analiza, a intocmit un top al celor mai concludente exemple de folosire frauduloasa a banilor rezultati din contributia tuturor cetatenilor Uniunii.
1. Dentistul hraparet. Un dentist dintr-un mic orasel italian a cerut bani UE pentru o afacere cu panouri solare. Cu ei insa si-a cumparat un Ferrari Testarossa in valoare de 200.000 euro, o masina de Formula 1 si alte 55 masini de lux. Cazul dentistului a facut parte dintr-o schema de fraudare mult mai ampla, cifrata la aproximativ 80 milioane euro, in care patru companii au deturnat fonduri comunitare timp de patru ani.
2. Senatorul viermilor. Filippo Bubbico, senator italian, a solicitat 100.329 euro pentru o afacere cu viermi de matase. In plus, el a incheiat contracte cu o identitate falsa reusind astfel sa atraga fonduri si pentru alte afaceri. Banii erau cheltuiti de regula pe diverse bunuri sau erau impartiti cu rudele sale.
3. Birocratul lacom. In 2006 s-a descoperit ca un functionar belgian al Uniunii Europene a deturnat cateva sute de mii de euro, bani ce urmau sa fie folositi ca ajutor pentru victimele de la Cernobal. Toti banii au fost folositi in interes propriu.
4. Petrecrea de 12 milioane euro. In 2007 a fost descoperit un cont nedeclarat in valoare de 12 milioane de euro, bani dati de UE orasului belgian Charleroi. Investigatiile au scos la iveala ca cele mai mari sume au fost cheltuite pe petreceri sau partide de vanatoare organizate de oficialitatile asezarii.
5. Uniunile burgheze. Liderii unor uniuni de schimb comercial din Italia au preferat ca banii primiti de la UE pentru ajutarea persoanelor cu handicap, somerilor si profesorilor sa ii foloseasca pentru achizitionarea unor masini de lux si pachete turistice. Membrii uniunilor au spus ca au derulat peste 300 de programe de training, niciunul dovedindu-se real.
In cele 100 de cazuri cuprinse in topul Open Europe, Romania apare de patru ori. Procent mic daca ne gandim ca in fiecare an sunt descoperite cateva astfel de fraude, mare parte derulate chiar de persoane cu influenta poltica.
Puteti citi lista completa a fraudelor aici: www.openeurope.org.uk/research/top100waste.pdf
George Trifu
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Hankook raporteaza pentru Q1 2026 vanzari de aproximativ 3 miliarde EUR si un profit operational de aproximativ 295 mil EUR
- Studiu Deloitte: economia mondiala pierde anual peste 25 de trilioane de euro, aproape o treime din PIB-ul global, din cauza utilizarii ineficiente a resurselor
- Colliers a consiliat AFI Europe in achizitia unui portofoliu de sase centre comerciale regionale din Romania de la MAS, in cea mai mare tranzactie de retail din istoria pietei locale
- Romania contrazice tendinta europeana: investitiile straine directe au crescut cu 16% in 2025
- Piata de birouri din Bucuresti a crescut in primul trimestru din 2026, dar ramane sub nivelurile pre-pandemie
- Economia Romaniei ramane in recesiune tehnica
- Opinie Deloitte: Conformarea la noile reguli de combatere a spalarii banilor - termene limita, pasi necesari si noi entitati vizate
- Titlurile de stat Fidelis revin în mai: randamente de 7,5% în lei și 6,25% în euro, sub nivelurile anterioare
- Instabilitatea politica zguduie pietele: leul pierde teren, iar riscurile pentru companii se amplifica
- Update 3: Curs record anuntat de BNR: euro depaseste 5,26 lei
- Inceputul lui 2026 arata o tendinta clara a romanilor de a-si planifica din timp vacantele, cu accent pe siguranta
- Cheltuielile auto, din rutina contabila in zona de risc fiscal: de ce a devenit deductibilitatea fiscala o prioritate pentru ANAF
- Polarizare pe piata birourilor: 87% dintre companiile mari isi mentin suprafatele de birouri, in timp ce firmele mici se extind
- Studiu Deloitte Romania despre piata locala de arta: pictura contemporana domina optiunile de achizitie
- Piata logistica intra intr-o faza de ajustare dupa anul record 2025, pe fondul incertitudinilor interne si externe. Perspectivele pe termen lung raman solide