Cardul de credit: prieten sau dusman?
Data publicarii: 22-11-2008 | Finante-BanciApetitul consumatorilor pentru imprumuturile pe card a crescut si in 2008, cel putin in prima parte a anului, cand sumele platite cu carduri de credit s-au majorat binisor de la un trimestru la altul, noteaza Romania Libera. Intre timp, banii s-au scumpit, iar creditul pe card nu mai pare atat de prietenos pe cat putea sa para acum un an sau doi.
Iata cateva cifre din statisticile Bancii Nationale. La jumatatea anului, romanii detineau peste 2,5 milioane de carduri de credit valide; asta reprezinta cam un sfert din totalul numarului de carduri active. In primul semestru din acest an, romanii au platit de pe cardurile de credit peste 1,1 miliarde lei (cam 320 de milioane euro), un sfert din valoarea platilor facute cu carduri de debit. Cum, de regula, pe cardul de debit vin lefurile, se poate spune ca, din cinci lei platiti cu ambele tipuri de carduri, un leu a fost imprumutat de la banca.
Si sumele platite cu cardul de credit au crescut de la un an la altul; imprumutul de pe card este permanent la dispozitie, perioadele de gratie (fara dobanda) sunt de o luna si jumatate, doua luni, restituirea anticipata nu este penalizata prin comisioane, asa ca folosirea creditului pare tentanta, mai ales in perioadele de consum frenetic, cum sunt sarbatorile.
Cand economia "duduie" - ca sa citez o expresie consacrata -, cardul de credit poate fi de ajutor bugetului personal sau de familie, pentru cheltuieli urgente ori neprevazute, daca utilizatorul nu se intinde mai mult decat plapuma. O persoana mai creativa si cu apetit mai mare pentru risc ar putea folosi, de exemplu, perioadele de gratie pentru speculatii pe termen scurt (cu conditia ca acestea sa fie profitabile!).
Ce se intampla insa in perioadele de criza? Sa recapitulam cateva lucruri importante care vor arata ca, la vremuri de restriste economica, un card de credit poate deveni rapid un personaj de-a dreptul nesuferit.
Costul imprumutului. Cand banii sunt greu de gasit, cum e cazul in aceasta perioada, bancile scumpesc imprumuturile. Iar in tagma creditelor, cele luate cu cardul sunt semnificativ mai scumpe decat toate celelalte.
Daca aruncati o privire pe site-urile care centralizeaza ofertele bancare (am ales o limita de creditare de 10.000 de lei), veti observa ca, la acest tip de produs, DAE (dobanda anuala efectiva) este intre 20%, cea mai generoasa oferta, si 30% sau chiar peste (e-adevarat ca, in ultimele luni, dobanzile creditelor de nevoi personale fara ipoteci sunt cam la fel cu cele ale imprumuturilor pe card).
Procent sau suma fixa. De regula, bancile cer prin contract restituirea lunara a unui procent sau sume minime din soldul ramas ca datorie. Daca va bucurati ca suma este mica s-ar putea sa regretati amarnic. Banca are grija ca ele sa acopere, in primul rand, dobanda. Daca nu veti pune bani in plus (e bine sa dublati sau triplati chiar procentul), veti plati doar dobanzile si o parte foarte mica din suma imprumutata (sau principalul, cum i se mai spune).
Va puteti trezi dupa o jumatate de an ca ati tot platit bani lunar si principalul e aproape neschimbat fata de valoarea initiala. Cel mai bine e sa achitati lunar o suma fixa mai mare decat va cere, aparent cu generozitate, banca. Altfel veti plati dobanzi pana vi se acreste!
Dobanda penalizatoare. Creditul pe card devine foarte scump daca nu inapoiati la timp, regulat, macar procentul sau suma minime de restituire prevazuta in contract.
Daca ati depasit termenul, dobanda curenta a produsului, de 20-25%, se transforma intr-o dobanda usturatoare de 30-35%.
Folosirea creditului pentru numerar. Daca aveti nevoie de bani-gheata, eventual sume mai mari, cardul de credit nu prea va ajuta. De regula, bancile limiteaza retragerile la un procent din plafonul imprumutului, comisioanele sunt mai mari decat la cardurile de debit, iar in anumite cazuri dobanda pentru numerar este mai mare decat cea pentru sumele cu care se fac plati la comercianti.
Unul sau mai multe carduri? In vremuri de criza, de preferat nici unul. Poate va intriga, dar sanatatea unui buget personal nu se mentine cu mai multe credite care, eventual, sunt si scumpe. E o greseala sa va ganditi ca mai multe linii de imprumut va sporesc puterea de cumparare. Ceea ce sporeste, de fapt, este gradul de indatorare (am scris saptamana trecuta, despre overdraft). In plus, administrarea concomitenta a doua-trei carduri de credit nu e deloc un lucru simplu chiar si pentru persoane cu o buna disciplina financiara.
Integral in Romania Libera
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- NETOPIA Payments a obtinut autorizatia BNR de institutie de plata
- Coletele extra-UE sub 150 de euro se scumpesc din iulie: taxa vamala de trei euro pe articol, adaugata la taxa logistica
- Transformarile din industria auto ridica noi provocari de preturi de transfer pentru grupurile multinationale
- CEC Bank finanteaza investitiile verzi si digitale ale IMM-urilor din productie prin Programul SME Eco-Tech
- Emilia Dumitrescu preia conducerea Deloitte Technology Delivery Center din Romania
- Cheltuielile de marketing digital, sub lupa fiscului: companiile trebuie sa justifice colaborarile cu influencerii
- Platformele cripto fara autorizatie MiCA nu vor mai putea opera in Romania de la 1 iulie 2026
- Legea 239/2025 inaspreste conditiile pentru plata dividendelor si restituirea imprumuturilor catre actionari
- Foundever isi dubleaza spatiul de birouri din Bucuresti la 3.500 mp in cladirea Campus 6.3
- UE pregateste noi reguli pentru mobilitatea fortei de munca: companiile au timp limitat de adaptare
- AFI Europe cumpara sase centre comerciale MAS din Romania, intr-o tranzactie de peste 280 de milioane de euro
- Romania si dubla provocare a securitatii: investitii in aparare si rezilienta cibernetica
- Hankook raporteaza pentru Q1 2026 vanzari de aproximativ 3 miliarde EUR si un profit operational de aproximativ 295 mil EUR
- Studiu Deloitte: economia mondiala pierde anual peste 25 de trilioane de euro, aproape o treime din PIB-ul global, din cauza utilizarii ineficiente a resurselor
- Colliers a consiliat AFI Europe in achizitia unui portofoliu de sase centre comerciale regionale din Romania de la MAS, in cea mai mare tranzactie de retail din istoria pietei locale