Criza financiara continua pe axa Paris - Berlin
Data publicarii: 25-11-2008 | InternationalGermania refuza categoric sa puna la bataie mai multi bani pentru planul european de redresare economica, noteaza Adevarul. La o saptamana de la summitul G20 de la Washington, Berlinul isi mentine reticenta fata de masurile avute in vedere la Bruxelles pentru depasirea crizei economice.
Presedintele francez, Nicolas Sarkozy, si cancelarul german, Angela Merkel, au pledat ieri pentru planuri de relansare economica "pentru fiecare tara, in functie de situatia ei" si coordonate cu restul Uniunii Europene.
Cele doua tari doresc ca Europa sa intre pe "calea coordonarii", a declarat Nicolas Sarkozy intr-o conferinta de presa comuna, la sfarsitul intrevederii care a precedat Consiliul de Ministri franco-german. Cancelarul german a cerut sa se evite orice "graba" in momentul luarii de masuri impotriva crizei economice, deoarece informatiile nu sunt intotdeauna "usor" de interpretat si exista riscul de a se confunda "actiunea si graba".
Afirmatiile cancelarului german vin cu doua zile inainte ca Uniunea Europeana sa decida cati bani va pune la bataie pentru sprijinirea industriei europene si a locurilor de munca.
Surse de la Bruxelles au dezvaluit presei ca planul s-ar ridica la 130 de miliarde de euro. Reticent, Berlinul a anuntat ca nu va scoate nici un ban in plus din buzunar, in afara celor 32 de miliarde pentru a ajuta industria germana in urmatorii doi ani. "Vom gasi un raspuns comun, dar cu instrumente diferite", a insistat Merkel.
La randul sau, presedintele Nicolas Sarkozy a declarat ca Franta si Germania au cazut de acord asupra necesitatii adoptarii altor masuri pentru depasirea crizei economice. "Franta lucreaza la aceste masuri, iar Germania se gandeste", a precizat
Sarkozy.
In apararea industriei auto
El a reafirmat ca Franta si Germania au gasit mai multe puncte de convergenta decat diferente de opinie, desi Palatul Elysee dorea sa o convinga pe Angela Merkel cu privire la necesitatea elaborarii unui plan de reactie la nivel european impotriva crizei. Liderul de la Paris a adaugat ca Franta si Germania sunt decise sa-si apere industria auto.
"Nu vom lasa sa cada acest sector. Inteleg ca si in Germania exista aceeasi vointa politica", a mentionat Sarkozy, care a facut referire la masurile adoptate in SUA, unde a fost aprobat un plan de 25 de miliarde de dolari pentru marii constructori.
Integral in Adevarul
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Robert Anghel preia rolul de CEO al Salt Bank
- Colliers: Oferta de locuinte noi a scazut la minimul ultimilor opt ani, dar cererea ramane peste nivelul pre-pandemie
- Grupul Allianz raporteaza profit operational record de 17,4 miliarde de euro in 2025
- Cushman & Wakefield Echinox: Centrele comerciale din afara Bucurestiului, cea mai atractiva clasa de active imobiliare in 2025
- Colliers: Industria hoteliera din Romania a atins un nou maxim anul trecut, inregistrand cel mai mare numar de turisti din ultimele trei decenii, dar provocarile au crescut in 2025, intr-o piata mai eterogena
- Romania: o tara in schimbare, cu peste 3 milioane de emigranti temporari in ultimii aproape 20 de ani si o crestere a imigratiei care redefineste piata muncii
- Fondul ETF BET Patria - Tradeville a depasit pragul de 1 miliard de lei in active
- Anytime isi consolideaza prezenta online in Romania prin lansarea pe PretulMeu.ro
- Paval Holding intra in negocieri exclusive pentru preluarea operatiunilor Carrefour din Romania
- #SigurantaOnline: Cinci greseli online care te pot costa. Le faci fara sa-ti dai seama
- Comertul international al Romaniei in 2025: impactul cursului valutar asupra importatorilor si exportatorilor
- Taxa logistica pentru coletele extracomunitare livrate in ianuarie trebuie declarata si livrata la ANAF pana la 25 februarie
- Cifra de afaceri Cargus a crescut cu aproape 9% in 2025
- Studiu Deloitte: Departamentele financiare adopta rapid noile tehnologii si vad deja beneficii clare din utilizarea automatizarii inteligente
- Sondaj EY: Directorii financiari din Romania anticipeaza un mediu fiscal mai dur, cu presiuni crescute pe conformare si predictibilitate