De ce managerii buni iau decizii proaste
Data publicarii: 01-03-2009 | HR/CariereDezastrul financiar din ultimul an a aruncat o lumina negativa asupra capacitatii managerilor de a-si feri companiile de falimente. Dupa ce a studiat cativa ani procesul de luare a deciziilor, Sydney Finkelstein, profesor de business la Universitatea din Dartmouth, a identificat cateva vulnerabilitati in ratiunea managerilor, care, necorectate la timp, ii pot face pana si pe cei mai experimentati lideri victime ale propriilor decizii.
Principala greseala a acestora, este, conform lui Finkelstein, tendinta de a se increde prea mult in experientele trecute. Managerii uneori rezolva o situatie aplicand o formula trecuta, dovedita eficienta intr-un context asemanator. Exemplul cel mai bun este cel al lui Dick Fuld de la Lehman Brothers. In anii '90 a salvat compania dupa criza LTCM. Zece ani mai tarziu a crezut ca o poate face din nou, utilizand aceeasi strategie. Dupa cum se stie, Lehman si-a inchis acum portile, falimentul sau ducand criza financiara intr-o etapa mult mai adanca.
"Vorbim intotdeauna despre cat de importanta este experienta. Cred ca supralicitam acest aspect, deoarece nu intotdeauna un model experimentat in trecut este valabil pentru un eveniment prezent. Ne incredem in strategii care se pot dovedi nefaste", spune Finkelstein.
O a doua greseala este promovarea interesului personal. Multi manageri nu realizeaza ca interesul personal opereaza la un nivel subconstient in procesul lor decizional. Aici, poate fi dat ca exemplu directorul Merrill Lynch, John Thain. Desi compania sa era la marginea prapastiei, salvata doar prin unirea fortata cu Bank of America, el nu si-a putut reprima dorinta de a-si renova propriul birou, afacere de aproape 150.000 dolari, si acordarea de bonusuri de peste 4 miliarde de dolari cu putin timp inainte de fuziune, o parte a acestora revenindu-i chiar lui.
O a treia greseala consta in folosirea de idei preconcepute. Liderii folosesc adesea astfel de idei iar, in unele cazuri, se dovedesc fatale. In timpul uraganului Katrina, seful Comisei de Urgenta a decis ca situatia din New Orleans, orasul lovit in plin de uragan, nu este critica, deoarece vazuse la televizor un grup de persoane care petreceau in centrul orasului. Lipsa sa de reactie a dus la punerea in pericol a catorva mii de locuitori.
A patra greseala identificata de Finkelstein este atasarea. Atasarea de oameni, locuri sau lucruri. Un exemplu este greutatea cu care unii manageri renunta la divizii construite in timp indelungat, cu efort sustinut. Chiar daca afacerea se afla in lipsa cronica de lichiditati, multi lideri amana pana in ultima clipa vanzarea unor parti ale companiei.
George Trifu
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Romanii au cheltuit peste 42 de miliarde de euro in marile lanturi de retail in 2025
- Romania, in top 10 european pentru nomazi digitali, dar fara o strategie pentru talentul mobil
- Industria serviciilor de afaceri a generat o valoare adaugata bruta de 35,5 miliarde de euro in Romania
- Ce trebuie sa verifici cand primesti o notificare de alerta de la ANAF privind datorii fiscale
- SUA au cumparat yeni japonezi pentru prima data in peste un deceniu, ca semn de prietenie
- Accor deschide primul sau hotel din Oradea sub brandul Mercure
- Banca de Investitii si Dezvoltare a trecut de evaluarea pe piloni a Comisiei Europene
- Peste trei sferturi dintre tinerii romani spun ca nu isi permit o locuinta proprie
- Inflatia a scazut la 10,4% in iunie, dar analistii avertizeaza asupra presiunilor persistente pentru IMM-uri
- IKEA deschide doua puncte de servicii in centrul comercial Grand Arena din sudul Bucurestiului
- Imobiliarele comerciale concentreaza 54% din creditele acordate companiilor nefinanciare
- Reforma regulilor europene de securitate sociala inaspreste conditiile pentru detasarea salariatilor
- NETOPIA Payments a obtinut autorizatia BNR de institutie de plata
- Coletele extra-UE sub 150 de euro se scumpesc din iulie: taxa vamala de trei euro pe articol, adaugata la taxa logistica
- Transformarile din industria auto ridica noi provocari de preturi de transfer pentru grupurile multinationale