Romania si dubla provocare a securitatii: investitii in aparare si rezilienta cibernetica
Data publicarii: Astazi, 04-06-2026 | EconomiePunct de vedere EY
Cresterea investitiilor in aparare si consolidarea securitatii cibernetice devin prioritati strategice pentru statele europene, pe fondul deteriorarii mediului de securitate si al intensificarii tensiunilor geopolitice. Potrivit unui raport realizat de EY, conflictul dintre Rusia si Ucraina a determinat o reevaluare profunda a capabilitatilor militare in cadrul NATO si al Uniunii Europene, in special pe flancul estic, unde tarile membre accelereaza programele de inzestrare si modernizare a fortelor armate.
Datele analizate de EY arata ca Polonia conduce detasat clasamentul regional, cu o crestere de 116% a cheltuielilor pentru aparare, urmata de state precum Lituania, Letonia si Finlanda, care au raportat avansuri de peste 65%. In schimb, Romania, Bulgaria si Slovacia au inregistrat cresteri mai moderate, de sub 40%, ceea ce reflecta atat constrangerile bugetare, cat si ritmuri diferite de dezvoltare a capacitatilor militare. In Romania, cheltuielile destinate echipamentelor militare s-au dublat ca pondere in bugetul apararii intre 2014 si 2025, iar in termeni absoluti au crescut cu peste 300%, insa necesarul de investitii ramane ridicat, avand in vedere ca o parte importanta a tehnicii militare este inca bazata pe generatii tehnologice depasite.
Raportul evidentiaza si oportunitatea economica generata de cresterea cererii de echipamente si servicii de aparare in Europa. Incepand cu 2021, comenzile restante din industrie au avansat accelerat, iar intre 2017 si 2024 volumul acestora a crescut cu 183%, depasind capacitatea actuala de productie. In acest context, Romania ar putea beneficia de extinderea capacitatilor industriale si de integrarea mai puternica in lanturile europene de aprovizionare, daca va reusi sa atraga investitii si sa dezvolte parteneriate strategice in sectorul de aparare.
Pe langa dimensiunea militara clasica, raportul atrage atentia asupra importantei tot mai mari a securitatii cibernetice. Infrastructurile digitale au devenit tinte strategice, iar atacurile informatice sunt considerate tot mai dificil de anticipat si de contracarat, mai ales in contextul utilizarii inteligentei artificiale. La nivel global, costurile generate de criminalitatea cibernetica sunt estimate la aproximativ 10 trilioane de dolari, in timp ce peste 90% dintre liderii de securitate considera ca atacurile facilitate de AI reprezinta una dintre cele mai mari amenintari actuale.
In Romania, nivelul de pregatire pentru astfel de riscuri ramane limitat. Conform datelor citate de EY, doar 39% dintre organizatii au implementat complet masuri de securitate cibernetica, ceea ce evidentiaza un decalaj semnificativ intre nivelul amenintarilor si capacitatea de raspuns. Specialistii subliniaza ca investitiile in aparare conventionala trebuie completate de consolidarea infrastructurii digitale si a mecanismelor de protectie cibernetica, intrucat securitatea moderna depinde tot mai mult de integrarea celor doua dimensiuni. In lipsa unei astfel de abordari, eforturile de modernizare militara risca sa fie insuficiente intr-un mediu de securitate caracterizat de amenintari complexe si interconectate.
Cresterea investitiilor in aparare si consolidarea securitatii cibernetice devin prioritati strategice pentru statele europene, pe fondul deteriorarii mediului de securitate si al intensificarii tensiunilor geopolitice. Potrivit unui raport realizat de EY, conflictul dintre Rusia si Ucraina a determinat o reevaluare profunda a capabilitatilor militare in cadrul NATO si al Uniunii Europene, in special pe flancul estic, unde tarile membre accelereaza programele de inzestrare si modernizare a fortelor armate.
Datele analizate de EY arata ca Polonia conduce detasat clasamentul regional, cu o crestere de 116% a cheltuielilor pentru aparare, urmata de state precum Lituania, Letonia si Finlanda, care au raportat avansuri de peste 65%. In schimb, Romania, Bulgaria si Slovacia au inregistrat cresteri mai moderate, de sub 40%, ceea ce reflecta atat constrangerile bugetare, cat si ritmuri diferite de dezvoltare a capacitatilor militare. In Romania, cheltuielile destinate echipamentelor militare s-au dublat ca pondere in bugetul apararii intre 2014 si 2025, iar in termeni absoluti au crescut cu peste 300%, insa necesarul de investitii ramane ridicat, avand in vedere ca o parte importanta a tehnicii militare este inca bazata pe generatii tehnologice depasite.
Raportul evidentiaza si oportunitatea economica generata de cresterea cererii de echipamente si servicii de aparare in Europa. Incepand cu 2021, comenzile restante din industrie au avansat accelerat, iar intre 2017 si 2024 volumul acestora a crescut cu 183%, depasind capacitatea actuala de productie. In acest context, Romania ar putea beneficia de extinderea capacitatilor industriale si de integrarea mai puternica in lanturile europene de aprovizionare, daca va reusi sa atraga investitii si sa dezvolte parteneriate strategice in sectorul de aparare.
Pe langa dimensiunea militara clasica, raportul atrage atentia asupra importantei tot mai mari a securitatii cibernetice. Infrastructurile digitale au devenit tinte strategice, iar atacurile informatice sunt considerate tot mai dificil de anticipat si de contracarat, mai ales in contextul utilizarii inteligentei artificiale. La nivel global, costurile generate de criminalitatea cibernetica sunt estimate la aproximativ 10 trilioane de dolari, in timp ce peste 90% dintre liderii de securitate considera ca atacurile facilitate de AI reprezinta una dintre cele mai mari amenintari actuale.
In Romania, nivelul de pregatire pentru astfel de riscuri ramane limitat. Conform datelor citate de EY, doar 39% dintre organizatii au implementat complet masuri de securitate cibernetica, ceea ce evidentiaza un decalaj semnificativ intre nivelul amenintarilor si capacitatea de raspuns. Specialistii subliniaza ca investitiile in aparare conventionala trebuie completate de consolidarea infrastructurii digitale si a mecanismelor de protectie cibernetica, intrucat securitatea moderna depinde tot mai mult de integrarea celor doua dimensiuni. In lipsa unei astfel de abordari, eforturile de modernizare militara risca sa fie insuficiente intr-un mediu de securitate caracterizat de amenintari complexe si interconectate.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Hankook raporteaza pentru Q1 2026 vanzari de aproximativ 3 miliarde EUR si un profit operational de aproximativ 295 mil EUR
- Studiu Deloitte: economia mondiala pierde anual peste 25 de trilioane de euro, aproape o treime din PIB-ul global, din cauza utilizarii ineficiente a resurselor
- Colliers a consiliat AFI Europe in achizitia unui portofoliu de sase centre comerciale regionale din Romania de la MAS, in cea mai mare tranzactie de retail din istoria pietei locale
- Romania contrazice tendinta europeana: investitiile straine directe au crescut cu 16% in 2025
- Piata de birouri din Bucuresti a crescut in primul trimestru din 2026, dar ramane sub nivelurile pre-pandemie
- Economia Romaniei ramane in recesiune tehnica
- Opinie Deloitte: Conformarea la noile reguli de combatere a spalarii banilor - termene limita, pasi necesari si noi entitati vizate
- Titlurile de stat Fidelis revin în mai: randamente de 7,5% în lei și 6,25% în euro, sub nivelurile anterioare
- Instabilitatea politica zguduie pietele: leul pierde teren, iar riscurile pentru companii se amplifica
- Update 3: Curs record anuntat de BNR: euro depaseste 5,26 lei
- Inceputul lui 2026 arata o tendinta clara a romanilor de a-si planifica din timp vacantele, cu accent pe siguranta
- Cheltuielile auto, din rutina contabila in zona de risc fiscal: de ce a devenit deductibilitatea fiscala o prioritate pentru ANAF
- Polarizare pe piata birourilor: 87% dintre companiile mari isi mentin suprafatele de birouri, in timp ce firmele mici se extind
- Studiu Deloitte Romania despre piata locala de arta: pictura contemporana domina optiunile de achizitie
- Piata logistica intra intr-o faza de ajustare dupa anul record 2025, pe fondul incertitudinilor interne si externe. Perspectivele pe termen lung raman solide