Japonia vrea sa promoveze benzile desenate pentru sprijinirea economiei
Data publicarii: 14-04-2009 | InternationalJaponia vrea sa promoveze benzile desenate manga, pentru sprijinirea economiei ce a fost grav afectata de criza economica globala, decizia facand parte din planul de stimuli economici anuntat saptamana trecuta, scrie The Guardian.
Ca parte a noului pachet de stimuli financiari de 15.000 miliarde yeni, facut public vineri de catre oficialii niponi, Japonia spera sa castige din exporturile industriei "soft": benzi desenate manga, desene animate, jocuri video si muzica pop. Astfel, Japonia vrea sa creasca exporturile in acest domeniu de la 2% la 18% in urmatorii zece ani, in urma carora s-ar crea 500.000 de noi locuri de munca.
"Benzile desenate si jocurile video, dar si produsele vestimentare, au atras atentia consumatorilor din toata lumea", a declarat vineri premierul Taro Aso, un fan al benzilor desenate manga.
"Din pacate, aceasta industrie nu este legata de afacerile de peste ocean. Prin imbinarea popularitatii industriei japoneze soft de afaceri, doresc sa creez o piata de 20-30.000 miliarde yeni, pana in 2020, si 500.000 de noi locuri de munca", a adaugat acesta.
Scepticii vor privi orientarea premierului catre industria benzilor desenate drept o schema inaintea alegerilor, in contextul in care Aso doreste sa creasca in popularitate.
Agentia pentru afaceri culturale a cerut 12 miliarde yeni pentru punerea la punct a unui centru national pentru arte media, care ar urma sa promoveze cultura nipona pe plan international. Benzile desenate manga acopera toate temele posibile, de la povesti pentru copii, la cele cu caracter istoric si politic, sport si chiar pornografie.
Piata tranditionala a benzilor desenate manga castiga putin peste 400 miliarde yeni in 2007, de la aproximativ 580 miliarde yeni cu zece ani in urma, in timp ce vanzarile de benzi desenate in format electronic sunt asteptate sa urce la peste 70 miliarde yeni pana in 2012.
Pachetul de stimuli este cel de-al treilea de cand Aso a devenit premier, in septembrie 2008, si ridica cheltuielile totale la 25.000 miliarde yeni.
Cheltuielile includ 1.900 miliarde yeni pentru sustinerea pietei muncii, 3.000 miliarde yeni pentru initiative in sectorul financiar, 1.600 miliarde yeni pentru investitii in tehnologii cu un grad scazut de emisii de dioxid de carbon si 2.000 miliarde yeni pentru sanatate si ingrijirea copiilor.
NewsIn
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Hankook raporteaza pentru Q1 2026 vanzari de aproximativ 3 miliarde EUR si un profit operational de aproximativ 295 mil EUR
- Studiu Deloitte: economia mondiala pierde anual peste 25 de trilioane de euro, aproape o treime din PIB-ul global, din cauza utilizarii ineficiente a resurselor
- Colliers a consiliat AFI Europe in achizitia unui portofoliu de sase centre comerciale regionale din Romania de la MAS, in cea mai mare tranzactie de retail din istoria pietei locale
- Romania contrazice tendinta europeana: investitiile straine directe au crescut cu 16% in 2025
- Piata de birouri din Bucuresti a crescut in primul trimestru din 2026, dar ramane sub nivelurile pre-pandemie
- Economia Romaniei ramane in recesiune tehnica
- Opinie Deloitte: Conformarea la noile reguli de combatere a spalarii banilor - termene limita, pasi necesari si noi entitati vizate
- Titlurile de stat Fidelis revin în mai: randamente de 7,5% în lei și 6,25% în euro, sub nivelurile anterioare
- Instabilitatea politica zguduie pietele: leul pierde teren, iar riscurile pentru companii se amplifica
- Update 3: Curs record anuntat de BNR: euro depaseste 5,26 lei
- Inceputul lui 2026 arata o tendinta clara a romanilor de a-si planifica din timp vacantele, cu accent pe siguranta
- Cheltuielile auto, din rutina contabila in zona de risc fiscal: de ce a devenit deductibilitatea fiscala o prioritate pentru ANAF
- Polarizare pe piata birourilor: 87% dintre companiile mari isi mentin suprafatele de birouri, in timp ce firmele mici se extind
- Studiu Deloitte Romania despre piata locala de arta: pictura contemporana domina optiunile de achizitie
- Piata logistica intra intr-o faza de ajustare dupa anul record 2025, pe fondul incertitudinilor interne si externe. Perspectivele pe termen lung raman solide