Pastele in simboluri traditionale si moderneData publicarii: 16-04-2009 | Lifestyle (RSS)

Puterile oului rosu, ale aluatului de pasca si ale carnii de miel tanar se intalnesc zilele acestea cu infantilitatea si cu veselia Iepurasului. In Saptamana Mare, cea a Patimilor lui Hristos, ritualurile precrestine se impletesc cu cele religioase. Romanii plang jertfa Domnului si se pregatesc de bucuria Invierii, dar serbeaza si primavara ca nou inceput.

Ultimele zile pline de semnificatie ale Saptamanii Patimilor sunt marcate in tara prin numeroase ritualuri, iar etnologii spun ca acestea poarta atat pecetea credintei, cat si marca epocii precrestine.

Acest amestec de practici este definitoriu pentru Romania, lor adaugandu-li-se in ultimii ani si o latura extrem de comerciala a sarbatorii.

Chiar daca toata saptamana este dedicata slujbelor de Denii, simbolurile jertfei si ale sarbatorii in sine sunt concentrate in ultimele trei zile: Joia Neagra, Vinerea Seaca, Sfanta si Marea Sambata.

Ouale rosii, substitut al sangelui

Oul rosu defineste sacrificiul si renasterea si este un substitut al sangelui, explica cercetatorul stiintific Doina Isfanoni: "Emblema a vietii in Mesopotamia, simbol al fertilitatii, oul capata odata cu crestinismul noi valori".

Nenumarate legende spun povestea oualor rosii. Cea mai cunoscuta dintre ele vorbeste despre Sfanta Fecioara Maria care, pe dealul Golgotei, tinea in mana un cos cu oua. Cateva picaturi din sangele Mantuitorului Isus Hristos care s-au scurs si au inrosit ouale.

O alta vorbeste de o evreica necredincioasa, care duce un cos cu oua si care trece printr-o piata pe langa o credincioasa romanca. Romanca o saluta cu "Hristos a inviat!", iar evreica raspunde ca Iisus va invia cand se vor face ouale din cosul ei rosii. Miraculos, acestea se inrosesc.

Si mai spectaculoasa e povestea evreilor care sarbatoreau rastignirea pe cruce a lui Iisus din Nazaret cu fiertura de cocos, oua, vin si paine. La petrecere, unul dintre ei spune ca Iisus o sa invie cand cocosul se va reface din bucatile aruncate in oala, cand ouale se vor inrosi, vinul se va intoarce in struguri, iar graul din paine in holde. Toate acestea se implinesc.

Puteri nebanuite

Despre oul rosu de Paste se spune ca ar avea puteri nebanuite. "Se spune ca lumea e in primejdie sa cada in haos din cauza ca fie Iuda, fie Diavolul roade lanturile si stalpii care o sustin. In ziua de Paste, gratie oului rosu, lanturile si stalpii care tin lumea se refac in mod miraculos. Asa s-a ajuns la credinta ca daca nu s-ar mai face oua rosii, lumea ar cadea in haos", explica cercetatorul Serban Anghelescu.

Tot el povesteste ca, pe la 1900, in pietele oraselor romanesti existau adevarate intreceri de ciocnit oua. "Cel care reusea sa sparga oul il captura pe cel al invinsului. Nu putini erau taranii care se intorceau acasa cu cosuri intregi de oua astfel capatate", mai spune Anghelescu.

Si cojile oului sunt "magice". Ele nu se arunca la gunoi, ci pe o apa curgatoare - simbol al Apei Sambetei, pentru a duce si Blajinilor vestea Pastelui. Asa se explica sarbatorirea Pastelui Blajinilor la o saptamana dupa Inviere.

Iepurasul infantilizeaza

Cercetatorii semnaleaza ca Pastele romanului modern este marcat de un numar tot mai mare de obiecte din diverse materiale stralucitoare sau colorate intens.

"Pe langa Iepurasul cu care ne-am obisnuit deja, anul acesta apare ursul, ceea ce ma face sa cred ca are si el importanta lui. De gaini - cele care fac oul - vandute ca simbol sunt pline tarabele. Fie ca sunt puisori, closti sau sub alte forme", remarca Stefan Anglescu de la Muzeul Taranului Roman. 

Iepurele, spune Doina Isfanoni, simbolizeaza fertilitatea maxima si a fost importat fie din Asia, Laponia sau Irlanda de Nord, fie din landurile germane Bavaria si Saxonia. "Acolo, ouale colorate erau ascunse in iarba, pentru a fi gasite in ziua de Paste, iar peste noapte iepurii prolifici se apucau sa le «cloceasca»."

Fiecare simte cum vrea sarbatoarea

"Cred ca si Iepurasul, si cadourile de Paste duc spre echivalarea celor doua sarbatori mari de peste an - Pastele si Craciunul. Asta duce la o infantilizare a Pastelui, reduce sarbatoarea la una in care toate elementele au o tenta infantila", explica, la randul sau, Serban Anghelescu.

Cercetatorul spune, de asemenea, ca orasenii care nu simt bucuria Invierii decat in goana dupa cumparaturi n-ar trebui judecati. E si acesta un mod de a sarbatori, cu mult mai bun decat ignorarea sarbatorii.

Integral in Adevarul