Salarizarea unica: functia bate performanta

Guvernul s-a angajat la negocierile cu FMI sa finalizeze pana la 1 octombrie legea salarizarii unice si pana la finele anului legea privind sistemul public de pensii. Astfel, Legea salarizarii unice va fi implementata pe o perioada de trei ani, incepand cu 2010, iar raportul dintre salariul minim pe economie si salariul de baza maxim va fi de cel mult 1 la 15, prin cresterea salariilor mici si medii, concomitent cu inghetarea sau majorarea cu sume mici a salariilor mari.

Cele noua criterii de definitivare a functiilor in sistemul bugetar sunt: nivelul studiilor si competentele; importanta sociala a muncii; complexitatea si diversitatea activitatilor; responsabilitatea si impactul deciziilor; expunerea la factori de risc.

Vicepremierul Dan Nica a afirmat ca setul de principii convenit va fi in functie de sistemul european de salarizare, precum si de sistemul de echivalare a functiilor in grilele de salarizare, ca in statele Uniunii Europene. ''Principiul fundamental este principiul european. Cum este si in state ca Germania, Franta, Marea Britanie, Spania sau Italia, asa va fi si in Romania", a declarat Nica. Astfel, guvernantii vor lua modelul european unde grila de salarizare este in functie de performante.

In plus, un lucru important care ''i-a scapat'' Guvernului par a fi sporurile, care in Romania nu se acorda in functie de performanta, sau de nivelul de risc expus la locul de munca, ci in functie de gradul pe care il ocupi in companie. De fapt, premierul Emil Boc a declarat miercuri ca ei doresc sa includa cat mai multe sporuri in salariul de baza, dar in acelasi timp vor sa dea posibilitatea, acolo unde este nevoie in sistem, ca alte sporuri decat cele cuprinse in salariul de baza sa existe, dar ponderea acestora in castigul salarial sa fie de maximum 30%.

Cu alte cuvinte, Guvernul vrea sa acorde sporuri acolo poate unde chiar nu exista, dar ce se va intampla cu acele bonusuri ale unor angajati de la diferite agentii guvernamentale, unde valoarea acestora depaseste chiar si de 2-3 ori salariul? Astfel, guvernantii nu au spus nimic de reducerea acestor bonusuri sau de eliminarea lor, lasandu-le astfel la indemana bani pentru achizitionarea bunurilor de lux folosite, bineinteles, in scop personal.

Vom fi astfel in randul Europei

Dar cum arata sistemul de salarizare din UE? Potrivit unui studiu al Institutului European de Administratie Publica, realizat de Sean Fitzpatrick, despre salarizarea functionarilor publici din UE, se pare ca in acest sector apare notiunea de legare a sistemului de salarizare cu performanta sau performanta legata de salariu, intrucat nota de plata a sectorului public este cel mai mare aspect bugetar in aproape toate organizatiile din sectorul public.

Astfel, majoritatea statelor membre UE au implementat sisteme de salarizare bazate pe performanta in ultimii ani, unele intr-o mai mare masura ca altele. ''Danemarca, Suedia si Marea Britanie sunt cele mai avansate in acest proces, in timp ce Luxemburgul este singurul stat membru UE care nu a experimentat inca unul din sistemele de salarizare bazat pe performanta.

Principalul motiv invocat in cele mai multe din cazuri este motivarea personalului si astfel, imbunatatirea performantei, eficientei si eficacitatii. Cu toate astea, sunt si alte motive, nu toate legate de motivarea si rasplatirea echipei'', se arata in studiul Institutului European.

In Europa, angajatii model sunt rasplatiti

In principalele tari europene, mai exact cele pe care vicepremierul Dan Nica le-a luat ca model pentru Romania, sistemul de salarizare bazat pe performantele angajatilor a fost introdus inca din anul 2002 si este folosit cu succes si in prezent. Astfel, potrivit studiului, in Franta dezvoltarea carierei este strans legata de merit, iar vechimea este luata in calcul in masura in care exprima experienta profesionala si se materializeaza prin avansarea in grad superior. Criteriul principal pentru avansare mai rapida in treptele superioare ale unui grad sau de la un grad la altul in cadrul aceluiasi corp, sau de la un corp la altul, il constituie insa meritul.

In Germania, Actul de Reforma al salarizarii conferentiarilor a pus bazele modernizarii unei legi a functionarilor publici, ca si pentru optimizarea recrutarii si a conditiilor de remunerare in sfera academica si de cercetare. In unitatile de invatamant superior si cele de cercetare s-au introdus conditii de baza flexibile, pentru ca acestea sa-si imbunatateasca performantele la nivel international. Mai mult, angajatii pot primi un bonus de performanta pentru performantele individuale sau de grup.

Integral in Curierul National