Megabancile sunt cauza, nu victimele crizei
Data publicarii: 08-05-2009 | Finante-BanciMegabancile americane si europene care au beneficiat de fonduri de salvare considerabile nu numai ca nu sunt victime ale crizei financiare globale, ci chiar au provocat-o, "facilitand deliberat imprumuturile cu grad de risc ridicat, care ameninta in prezent sistemul financiar", indica o ancheta a organizatiei americane de jurnalism de investigatie Center for Public Integrity.
Principalele organisme financiare care au acordat credite subprime, blamate pentru provocarea crizei economice globale, au fost detinute sau finantate de banci care acum primesc miliarde de dolari din fondurile de salvare, se arata in studiul realizat de Center for Public Integrity. Prin urmare, aceste banci sunt departe de a fi victime ale crizei, asa cum se autodescriu, fiind responsabile pentru declansarea acesteia, cu atat mai mult cu cat semnale de avertizare au aparut inca de acum un deceniu.
Center for Public Integrity a ajuns la aceste concluzii pe baza analizei computerizate a datelor guvernamentale referitoare la aproape 7,2 milioane de credite subprime (cu risc ridicat si cu dobanzi mari) acordate intre 2005 si 2007, o perioada care include apogeul si colapsul afacerii subprimelor. Analiza a indicat ca 25 de organisme financiare sunt responsabile in aceasta perioada pentru acordarea de imprumuturi cu grad ridicat de risc in valoare de aproape un trilion de dolari, ceea ce reprezinta 72% din totalul creditelor de acest gen.
Banci de investitii americane si europene au investit sume enorme in creditele subprime datorita cererii in continua crestere (pana la un moment dat) de imprumuturi cu grad de risc ridicat si cu dobanzi mari, garantate prin ipotecare. Bancile au obtinut profituri uriase, iar directorii lor au incasat prime considerabile, pana cand piata imobiliara s-a prabusit.
Bancile de investitii Lehman Brothers, Merrill Lynch, JPMorgan & Co. si Citigroup Inc. au detinut si au finantat organisme financiare care acordau credite subprime. Alte banci, ca RBS Greenwich Capital Investments Corp. (parte a Royal Bank of Scotland), Swiss Bank Credit Suisse First Boston sau Goldman Sachs & Co., au sustinut financiar institutii care acordau credite subprime.
Cel putin 21 dintre principalele 25 de organisme financiare care au acordat credite subprime au fost finantate, prin acorduri de creditare sau prin cumpararea imprumuturilor, de banci care au primit fonduri de salvare. 20 dintre aceste 25 de companii au fost inchise, au incetat acordarea de imprumuturi sau au fost vandute pentru a evita falimentul. 11 dintre cele 25 de institutii analizate au platit pentru a scapa de reclamatii de abuzuri, patru dintre ele - printre care American International Group si Citrigroup - au primit fonduri de salvare.
Calea spre dezastru
Center for Public Integrity aminteste faptul ca bazele industriei creditelor subprime (cu grad ridicat de risc si dobanzi mari) au fost puse in anii '80, prin adoptarea de catre Congresul american a doua legi propuse de democratul Fernand St. Germain. Prima, din 1980, sustinuta cu entuziasm de presedintele democrat Jimmy Carter, includea o clauza care, practic, impiedica statele sa limiteze ratele ipotecilor, iar a doua, din 1982, le dadea posibilitatea creditorilor sa ofere ipoteci diversificate, in locul creditelor cu dobanzi fixe, pe 30 de ani. Astfel, li s-a deschis calea acordarii de credite ipotecare unor persoane care, in mod evident, nu si le puteau permite, colapsul fiind inevitabil dupa mai bine de doua decenii in care s-au obtinut profituri uriase.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Hankook raporteaza pentru Q1 2026 vanzari de aproximativ 3 miliarde EUR si un profit operational de aproximativ 295 mil EUR
- Studiu Deloitte: economia mondiala pierde anual peste 25 de trilioane de euro, aproape o treime din PIB-ul global, din cauza utilizarii ineficiente a resurselor
- Colliers a consiliat AFI Europe in achizitia unui portofoliu de sase centre comerciale regionale din Romania de la MAS, in cea mai mare tranzactie de retail din istoria pietei locale
- Romania contrazice tendinta europeana: investitiile straine directe au crescut cu 16% in 2025
- Piata de birouri din Bucuresti a crescut in primul trimestru din 2026, dar ramane sub nivelurile pre-pandemie
- Economia Romaniei ramane in recesiune tehnica
- Opinie Deloitte: Conformarea la noile reguli de combatere a spalarii banilor - termene limita, pasi necesari si noi entitati vizate
- Titlurile de stat Fidelis revin în mai: randamente de 7,5% în lei și 6,25% în euro, sub nivelurile anterioare
- Instabilitatea politica zguduie pietele: leul pierde teren, iar riscurile pentru companii se amplifica
- Update 3: Curs record anuntat de BNR: euro depaseste 5,26 lei
- Inceputul lui 2026 arata o tendinta clara a romanilor de a-si planifica din timp vacantele, cu accent pe siguranta
- Cheltuielile auto, din rutina contabila in zona de risc fiscal: de ce a devenit deductibilitatea fiscala o prioritate pentru ANAF
- Polarizare pe piata birourilor: 87% dintre companiile mari isi mentin suprafatele de birouri, in timp ce firmele mici se extind
- Studiu Deloitte Romania despre piata locala de arta: pictura contemporana domina optiunile de achizitie
- Piata logistica intra intr-o faza de ajustare dupa anul record 2025, pe fondul incertitudinilor interne si externe. Perspectivele pe termen lung raman solide