De ce sunt mari dobanzile depozitelor in lei?

Bancile pot imprumuta statul cu aproximativ 11% (este vorba despre licitatiile cu bonduri guvernamentale ale MF) si se imprumuta intre ele cu 10-11% pe piata interbancara. Cum se explica atunci dobanzile mult mai generoase pentru economiile in lei ale populatiei?

Dincolo de randamentele mai mici pe care bancile le obtin de la Ministerul Finantelor cumparand titluri de stat ori plasand bani pe piata interbancara (Robor este de 10-11% pe scadentele cuprinse intre una si 12 luni), trebuie sa aveti in vedere costurile suplimentare pe care le induc sumele blocate in rezervele minime obligatorii (RMO). Fiecare banca trebuie sa blocheze la BNR 18% din resursele in lei atrase de la clienti, la o dobanda mult mai mica decat cea platita pentru depozitele la termen (5,4%).

Cu atat mai greu de inteles devin dobanzile de 16-17% platite, pana curand, de bancile ce activeaza in Romania la depozitele in lei, in conditiile in care activitatea de creditare este in continuare blocata. Ne referim la dobanzile de 17% pe care Intesa, de exemplu, le oferea la certificatele de depozit (reduse recent la 15%), la 15-16% pentru depozitele Alpha Bank, 15% la Millenium Bank etc.

Pana si CEC-ul da 13% pentru depozitele la 12 luni, probabil de teama sa nu isi piarda clientii aspirati de ofertele generoase ale concurentei. In ciuda unor reduceri de randamente, in ultima vreme dobanzile la termen raman inca peste 13% in majoritatea cazurilor. Cum nu credem in atitudinea de "bun samaritean" a bancilor, faptul ca acestea le dau totusi dobanzi mai mari clientilor decat cele la care pot plasa banii pe piata monetara ar putea avea urmatoarele explicatii:

Unele banci scot pur si simplu bani din tara, si nu numai din eliberarea RMO la valuta. Vezi declaratiile de saptamana trecuta ale unor oficiali ai BNR privind bancile austriece si grecesti care au repatriat fonduri de peste doua miliarde euro in acest an, in ciuda angajamentelor anterioare (imprumutul de la FMI s-a luat tocmai pentru a evita un asemenea fenomen). Sumele sunt destinate probabil rambursarii liniilor de finantare de la bancile-mama ce nu pot fi reinnoite;

Bancile se asteapta ca BNR sa le ceara in curand sa isi majoreze capitalul social si cauta cu disperare resurse suplimentare, avand in vedere ca sunt nevoite sa constituie in aceasta perioada provizioane in crestere pentru restantele la credite.
In acest context, sunt sanse mici ca randamentele la economiile populatiei sa se reduca semnificativ in lunile ce vin, foamea bancilor de lichiditati, dintr-un motiv sau altul dintre cele expuse mai sus, fiind de durata.

Romania Libera