Concedierile si inghetarea salariilor fac tic-tac sub bugetul de pensii

Data publicarii: 09-07-2009 | Economie

Reducerea numarului de salariati si inghetarea veniturilor lunare ale acestora vor pune presiune puternica pe bugetul public de pensii, care va fi in continua scadere pana la finele anului, a declarat Mihai Seitan, consilier de stat pe probleme sociale in Guvern, intr-un interviu acordat Business Standard.

Ministrul Muncii, Marian Sarbu, spunea recent ca deficitul bugetului de pensii ar putea ajunge in acest an la o valoare apropiata de 800 mil. euro, din cauza scaderii incasarilor, dar isi exprima speranta ca acesta nu va ajunge la 1% din PIB, ceea ce ar insemna circa 1 mld. euro. "La adancirea deficitului s-au adaugat si problemele aparute in timp, din cauza reducerii nivelului contributiilor, dar si din cauza diminuarii numarului de salariati, a cresterii somajului si a inghetarii salariilor, ca urmare a crizei economice. Ca atare, banii care au intrat in sistemul de pensii in primele sase luni au fost putini si este de asteptat si in continuare, anul acesta cel putin, sa nu fie suficienti", a precizat Mihai Seitan. Una dintre conditiile impuse de FMI si CE pentru imprumutul acordat Romaniei a fost reformarea sistemului de pensii, fiind cerute includerea tuturor categoriilor profesionale in sistemul public de pensii si indexarea acestora in functie de inflatie.

Mihai Seitan: Viitoarea lege a pensiilor conserva puterea de cumparare

Cum se vor calcula pensiile de la 1 ianuarie 2010?

Se lucreaza acum la un proiect de lege care se va referi la un sistem unitar de pensii publice in Romania, prin care se intentioneaza sa se rezolve cateva probleme. in primul rand, sa integreze in sistemul de pensii toate persoanele care realizeaza venituri, care pana acum nu au facut parte din sistemul acesta, si aici ma refer la politisti, armata sau servicii secrete, si care nu plateau contributii la sistemul de pensii. in al doilea rand, sa asigure un mod de calcul unitar pentru toate categoriile din Romania, adica sa nu mai fie pensii calculate altfel - respectiv cele speciale, nici pentru cei care nu erau in sistem, nici pentru cei care erau in sistem, dar care aveau alte modalitati de calcul, cum ar fi magistratii sau functionarii publici parlamentari sau chiar parlamentarii, cei din diplomatie sau cei din aviatie, care contribuie, au o cota parte din pensie stabilita ca la toti ceilalti, dar care au in plus o serie intreaga de facilitati, ce se adauga la pensia aceea, pe care o fac si de patru ori mai mare.

Care sunt modificarile cele mai importante care vor fi operate la cererea Comisiei Europene (CE) si a Bancii Mondiale (BM)?

Prima dintre conditiile impuse Romaniei de cele doua institutii este continuarea cresterii varstei de pensionare pentru egalizarea intre femei si barbati la 65 de ani, incepand din 2014, cand se termina cresterea actuala, conform legii in vigoare. O a doua modificare, si poate cea mai importanta, se refera la o noua modalitate de indexare a pensiilor, care sa nu se mai faca in functie de salariul mediu, ci in functie de inflatie. Modificarile sunt introduse pentru a crea o mai mare stabilitate a sistemului public de pensii, care se stie ca de ani buni este intr-un deficit cronic, din cauza ca se bazeaza pe contributiile oamenilor activi. Trecem si prin aceasta perioada de criza, care este posibil sa se mai prelungeasca, iar intr-o perioada de criza, nu mai sunt atat de multi contribuabili si salariile sunt mai mici, asa ca veniturile care intra in sistem sunt si ele mai mici. Motiv pentru care bugetul statului trebuie sa intervina mai eficient pentru a sustine sistemul public de pensii.

Ce efecte va avea noul mod de majorare asupra veniturilor pensionarilor, comparativ cu indexarea in functie de salariul mediu?

Discutiile despre cum sa fie majorate pensiile sunt aprinse in toata lumea. Dupa ce ai o pensie, problema se pune de ce o legi ca sa creasca. Ori o legi de sistemul de salarizare, care are o evolutie in functie de productivitate si diferentiat pe diferite sectoare, sau o legi de ideea de a asigura acestor oameni care sunt la pensie o protectie a puterii de cumparare, ceea ce inseamna sa indexezi valoarea pensiei cu inflatia. Sistemul legat de salariul mediu este mult prea generos si nu are nicio legatura cu contributiile, de aceea, in toata lumea, cu mici exceptii, se practica metoda indexarii pensiilor cu inflatia. Noi suntem singura tara din Europa care indexeaza pensiile in functie de salariu, cea mai scumpa varianta care conduce la niste costuri ce, la un moment dat, nu mai pot fi sustinute.

Exista presiuni din partea categoriilor profesionale "speciale" care vor fi introduse in sistemul unitar de pensii?

Nu pot sa spun ca sunt presiuni, dar este firesc ca, in momentul in care se pune problema unei reforme asa de puternice si care conduce la diminuari ale pensiilor, reprezentantii acestor sisteme sa nu fie foarte fericiti. Exista o echipa care lucreaza la aceasta reforma si din care fac parte reprezentantii tuturor institutiilor speciale de pensii, la care se adauga si reprezentanti ai Ministerului Muncii si ai celui de Finante. Discutam despre sistemele militarizate sau servicii secrete, care au nevoie sa pastreze anumite informatii confidentiale si este foarte posibil ca aceasta lege sa aiba anumite anexe sau parti clasificate care nu vor fi publice. Acest lucru nu inseamna ca aceste categorii vor avea pensii speciale, ci se va lucra pe aceeasi lege si pe aceleasi principii ca si cele publice.

Integral in Business Standard

Ultimele stiri pe BankNews.ro: