Cum sa-ti salvezi afacerea si angajatii in crizaData publicarii: 10-07-2009 | Afaceri (RSS)

Pentru a nu-si inchide portile, dar in acelasi timp sa isi poata pastra si angajatii, patronii romani sunt nevoiti sa gaseasca subterfugii de la legislatia nu prea prietenoasa.
 
Saptamana de lucru de patru zile si o zi fara plata prin invoire. Aceasta este solutia la care a fost nevoit sa recurga un patron pentru a nu disponibiliza o parte dintre angajati, din cauza reducerii comenzilor. Este cazul Mariei Grapini, presedintele Federatiei Patronale a Textilelor, Confectiei si Pielariei si al Asociatiei Femeilor Antreprenor din Romania, patroana la randul ei. Ea povesteste ca, din cauza "lipsei de acuratete" din ordonanta Guvernului privind sprijinirea masurii de somaj tehnic, care se poate lua doar in cazul reducerii totale a activitatii si pe trei luni legate, a fost nevoita sa faca un artificiu legal pentru a reduce timpul de lucru, fara a da oamenii afara.
 
"Eu nu mai am acelasi volum de comenzi, din cauza crizei, si atunci, din 100 de masini de exemplu, pentru 20 intr-o saptamana poate nu am de lucru.

Dar nu pot sa trimit angajatii in somaj tehnic, pentru ca nu inchid fabrica de tot, eu peste o saptamana-doua e posibil sa am comenzi si sa ii chem inapoi la munca. Asa ca am semnat un act aditional la Contractul Colectiv de Munca din unitate, dupa negocierea cu angajatii, prin care am instituit saptamana de lucru de 4 zile, in loc de 5, act pe care l-am inregistrat la Inspectia Muncii. Pentru ziua eliminata, angajatii sunt nevoiti sa isi ia concediu fara plata, adica invoire", explica Grapini. "Masura pe care am decis sa o iau este insa in dezavantajul angajatilor, care vor sta neplatiti in zilele inactive, in timp ce in somaj tehnic primeau acei 75%. Pentru mine, nu e vorba de o economie, doar ca am preferat sa reduc numarul de ore lucrate decat sa dau oamenii afara, mai ales ca e greu sa gasesti apoi forta de munca bine calificata", spune ea.
 
Ea spune ca "asta a fost singura solutie pe care legea a permis-o ca sa nu fiu nevoita sa le suspend joia contractele de munca si apoi sa le deschid iar lunea, cand am nevoie de oameni, ceea ce insemna sa fac doua drumuri pe saptamana la Inspectia Muncii". Grapini a explicat ca, desi ordonanta data de Guvern in urma cu ceva vreme voia sa ajute patronii, in sensul ca pe perioada somajului tehnic sa nu fie platite contributii si taxe nici de angajator, nici de angajat pentru cei 75% din salariu, textul actului normativ a fost "neclar si restrictiv", nefiind aplicabil pentru cei ca ea, care au doar o reducere si nu o intrerupere totala a activitatii sau timp de 90 de zile consecutiv. Legea a fost modificata in comisiile din Parlament, in sensul acceptarii si a situatiei de reducere a activitatii, insa el va iesi abia in toamna, cand Parlamentul isi reia activitatea, a adaugat ea.

Si Dumitru Costin a propus guvernantilor o solutie pentru mentinerea si a salariatilor, si a afacerii: cele 19 miliarde de euro oferite in plus de Comisia Europeana pentru formarea profesionala a angajatilor. "Romania ar putea lua cel putin o jumatate de milion de euro din acesti bani oferiti gratis statelor UE pentru a iesi din criza prin resursa umana. Se pot face proiecte de formare profesionala a angajatilor, iar din acesti bani se pot acoperi integral, fara contributia statului sau a angajatorului, cursurile, plus ca salariatii care sunt scosi din fluxul de activitate primesc si banii de salariu daca participa la astfel de cursuri; deci patronul poate plati doar jumatate din oameni, ceilalti se si califica si primesc si salariu, din banii UE", explica Costin. Insa, adauga el, "Guvernul trebuie sa se duca in fata comisiei cu o dimensionare a acestui fenomen, cati oameni pot intra in astfel de programe si sa modifice si cadrul legislativ ca sa permita reducerea timpului de lucru si sa ceara o parte din bani pe astfel de proiecte".
 
Maria Grapini a adunat si cateva prevederi ale Codului muncii care ar trebui modificate, pentru ca nu mai sunt sustinute de realitatea din piata muncii. Astfel, referitor la clauza de neconcurenta, aceea potrivit careia angajatul mai primeste niste bani, dupa incheierea contractului, doar ca sa nu mai lucreze la alta firma din acelasi domeniu, Grapini sustine ca, in cazul incalcarii ei, firma isi capata prejudiciul foarte greu: "Angajatorul este obligat sa plateasca, dar nu poate recupera in situatia cand angajatul pleaca decat prin procese de lunga durata si de multe ori incheiate in favoarea angajatului".
 
Cat priveste perioada de proba, care, pentru functiile de executie este de 30 de zile, potrivit Codului muncii, si de 90 de zile, pentru cele de conducere, presedintele Asociatiei Femeilor Antreprenor considera ca este prea mica. "Sunt locuri de munca unde necesita mai mult timp pentru ca angajatorul sa observe daca persoana va fi performanta, are abilitati. Propunerea mea este de a lasa perioada de proba ca si clauza de negociere intre parti."

Integral in Cotidianul