Unul din 10 romani traieste in localitati fara servicii de salubritate
Data publicarii: 11-09-2009 | MediuCel putin 2 milioane de romani traiesc in localitati fara servicii de salubritate, in timp ce aproape 7 milioane ar putea colecta selectiv deseurile pe care le genereaza, potrivit unui studiu realizat de Centrul de Excelenta pentru Dezvoltare Durabila (CEDD).
Totusi, desi potrivit autoritatilor sunt circa 80 de localitati mari in care exista infrastructura necesara colectarii selective, numai 10% dintre deseurile de sticla, plastic si hartie generate de populatie sunt intr-adevar colectate selectiv, in vederea reciclarii.
Potrivit unui alt studiu al CEDD, orasenii arunca mai ales mucuri de tigara, guma de mestecat si hartii in locuri neamenajate, in vreme ce in zonele limitrofe 70% din deseuri sunt resturi din constructii. In mediul rural, serviciul de salubritate este cvasi-inexistent, potrivit aceluiasi studiu, aproape tot gunoiul ajungand pe camp sau in ape.
Reprezentantii CEDD considera ca pentru a mari cantitatea de deseuri colectate selectiv este nevoie pe de o parte de investitii in infrastructura de salubritate si de criterii de performanta clare stabilite pentru serviciile de salubritate, iar pe de alta parte de obligarea tuturor cetatenilor si firmelor sa plateasca o taxa de habitat, in vederea asigurarii unor venituri sigure si constante la bugetul local prin care sa fie implementata sau imbunatatita infrastructura respectiva.
"Pretul platit in prezent de cei care au contracte pentru servicii de salubritate este mult mai mic decat costurile reale pentru operatorii de salubritate", a subliniat Ionut Georgescu, presedintele CEDD.
De asemenea, CEDD considera ca ar fi important sa fie impusa o reglementare prin care colectarea selectiva sa devina obligatorie in toate localitatile Romaniei.
"In 2009, Romania trebuie sa valorifice, majoritar prin reciclare, 45% din totalul ambalajelor puse pe piata. Din 2013 vom vorbi de 60%", a spus presedintele Eco-Rom Ambalaje, Mugurel Radulescu.
In plus, tinta minima pentru sticla este de 15% din deseurile de acest fel generate in acest an.
Presedinta Comisiei pentru Administratie publica, amenajarea teritoriului si echilibru ecologic din Camera Deputatilor, Sulfina Barbu, a mai declarat ca are in pregatire un proiect prin care toate institutiile publice sa fie obligate sa realizeze colectare selectiva. Ea a a explicat ca la Camera Deputatilor a fost pus in practica un asemenea sistem, iar organizatiile care au oferit infrastructura sunt si cele care asigura valorificarea deseurilor.
NewsIn
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Riscul declararii inactivitatii din 1 ianuarie 2026
- Bulgaria trece la euro de la 1 ianuarie 2026
- Controalele vamale se intensifica: operatorii economici, tot mai expusi riscurilor fiscale si operationale
- Studiu EY : liderii fiscali recurg la AI pentru a consolida gestiunea taxelor pe fondul aparitiei de noi riscuri
- Consumer Index Romania 2025: Romanii resimt presiunea inflatiei si devin mai prudenti in consum
- Salt Bank trece de 700.000 de clienti
- Peste 80% dintre cei mai mari chiriasi din Romania platesc sub 5% din cifra de afaceri pentru ocuparea spatiilor de birouri moderne
- Gala Premiilor UNSICAR 2025 marcheaza 25 de ani de activitate ai organizatiei
- SigurantaOnline.ro: Volumul 4 din The Websters a fost lansat oficial
- Analiza de piata: Efectul modificarilor fiscale din 2025 asupra antreprenorilor romani
- Cushman & Wakefield ECHINOX, mandat exclusiv pentru vanzarea platformei Electroputere Craiova
- EY Romania - CJUE redefineste granitele transformarii substantiale in regulile de origine: lectii-cheie din cauza C-86/24 CS STEEL despre originea nepreferentiala in dreptul vamal UE
- Functiile financiar-fiscale au nevoie de un nou tip de profesionisti care folosesc tehnologia si inteligenta artificiala alaturi de competentele in fiscalitate
- Meta Estate Trust, rezultate la 9 luni 2025: profit net in crestere si active totale mai mari cu 10% fata de 2024
- Cargus: Crestere de 15% a volumelor de colete in weekendul de Black Friday, sustinuta de clientii internationali si de vanzarile din segmentul fashion