In perioadele de recesiune economica scad factorii de risc asupra sanatatii

Paradoxal sau nu, in timpul crizelor economice ce-au intervenit de-a lungul anilor, speranta de viata in randul populatiei a crescut semnificativ. Printre cauzele de deces, singura care este mai accentuata este reprezentata, desigur, de sinucideri. Populatia renunta insa la fumat, la alcool si la alte obiceiuri care sunt incluse printre factorii de risc principali asupra sanatatii.

Ocupa prima pagina a ziarelor din toata lumea de mai mult de un an. Este vorba despre stirile despre criza economica, sintagma care este prezenta in gura tuturor, de la mic la mare, indiferent de clasa sociala. Actuala situatie economica afecteaza atat guvernul, cat si pe afaceristi, dar mai ales pe omul de rand. Si chiar daca pare greu de crezut, exista si un aspect pozitiv al acestei perioade negre, care a fost recent descoperit de catre cercetatorii de la Universitatea din Michigan, SUA.

Ei au concluzionat ca perioadele de criza nu aduc prejudicii asupra sanatatii publice. Studiul americanilor s-a bazat in special pe analiza factorilor sanitari din perioada 1920-1940, perioada care include "Marea Depresie", una din crizele cele mai profunde din istoria Americii si cea mondiala, dar au fost analizate si alte perioade negre ale economiei mondiale. Cercetatorii au descoperit cu surprindere ca in timpul "crack-ului" din 1929 a crescut speranta de viata a populatiei, atat in randul barbatilor, cat si in randul femeilor, fie ei negri sau albi.

Mortalitate scazuta pe timp de criza

Aceasta noua viziune asupra crizei financiare se bazeaza pe un studiu detaliat al indicilor de mortalitate si natalitate, speranta de viata si bolile cele mai frecvente ale perioadei studiate. Rezultatele, publicate intr-o revista stiintifica de renume, arata ca intre 1930 si 1933 - anii in care s-a inregistrat cea mai mare criza economica a secolului XX -, mortalitatea a scazut semnificativ la toate grupele de varsta. Dintre cele sase cauze responsabile de doua treimi din totalul deceselor in decada anilor '30, numai sinuciderile au inregistrat o crestere, in timp ce bolile cardiovasculare si renale s-au stabilizat intre 1930 si 1932. Acelasi lucru s-a intamplat si cu un mare dusman al sanatatii publice din acea vreme, tuberculoza. In schimb, aceste boli au atins nivelul maxim de incidenta in 1926, 1928 si 1936, ani caracterizati printr-o crestere economica importanta.

"Faptul ca a scazut incidenta tuberculozei, boala cunoscuta ca una a saraciei, este cea mai surprinzatoare descoperire, ceea ce ne face sa credem ca atribuirea bolii unei stari financiare proaste si unei nutritii deficitare poate fi supraevaluata", a explicat coordonatorul studiului. Cat despre speranta de viata, datele arata ca, in 1929, exact la inceputul prabusirii financiare, era de 57,1 ani, iar dupa sfarsitul perioadei negre a economiei, a crescut la 63,3 ani. Datele sunt surprinzatoare mai ales in randul populatiei negre, intrucat la inceputul crizei speranta lor de viata era in scadere, iar dupa aceasta perioada a recuperat aproximativ opt ani.

Integral in Gardianul