Bucuresti - cea mai nepopulara destinatie comerciala din EstData publicarii: 01-06-2010 | Imobiliare (RSS)

Dezvoltarea retailului in capitalele est-europene a imbinat deschiderea unor  "scheme" moderne de comert, sub forma hipermarketurilor si a mallurilor, cu valorificarea potentialului vechilor strazi comerciale. Din pacate, Bucurestiul a esuat pe toate planurile: nu a reusit sa regenereze vechile strazi comerciale gen Lipscani, dar a construit masiv centre comerciale fara personalitate, care ofera acelasi mix de chiriasi si produse.

In prezent, capitala Romaniei nu dispune in zona centrala de o alternativa veritabila la fostele magazine universale din perioada comunista. In pofida face-liftingurilor succesive, centrele comerciale din centrul Bucurestiului inca sunt neconvingatoare si neatractive pentru turistul si consumatorul strain.

In afara de asta, vechile strazi comerciale, in principal din zona Lipscani-Mosilor-Calarasilor, desi au potential turistic si de shopping, sunt ocolite de investitori. Degringolada urbanistica a accentuat fuga comerciantilor din zona Lipscani in ultimii ani, iar cele mai scumpe artere comerciale, gen Calea Victoriei si Magheru, sunt scumpe si... atat. Lipsa de interes comercial a Bucurestiului este relevata si de ultimul studiu dat publicitatii de compania austriaca de consultanta RegioPlan Consulting. Astfel, analizand unele criterii precum atractivitatea chiriasilor, frecventa consumatorilor, atmosfera de shopping in relatie cu nivelul chiriilor si al densitatii de magazine, RegioPlan Consulting a intocmit o ierarhie a celor mai importante capitale est-europene. In acest clasament Bucurestiul ocupa ultimul loc, pozitie pe care o "datoreaza" unui sir de probleme urbanistice, precum si dispersarii principalelor puncte de atractie, dar si problemelor privind drepturile de proprietate ale imobilelor din centrul istoric etc. Pana la urma, farmecul unui oras vechi, oferta culturala si a comerciantilor privati, precum si densitatea de localuri care se completeaza reciproc invita la plimbari si cumparaturi, or, tocmai aceste lucruri ii lipsesc Bucurestiului.

Praga - raiul cumparatorului

Din punctul de vedere al consumatorului, centrul istoric din Praga este cel mai atractiv. Capitala ceha obtine de la RegioPlan Consulting cea mai buna nota in privinta mixului de chiriasi, frecventa consumatorilor si atmosfera. Pe pozitia secunda se claseaza Budapesta. Prin inaugurarea anul viitor a shopping centerului Vaci I situat direct in inima orasului, centrul Budapestei va deveni si mai atractiv pentru cumparatori. Aceste pozitii sunt relevate si de preturile de inchiriere practicate pe principalele strazi comerciale. Astfel, in primul trimestru al acestui an comerciantii care inchiriau spatiu de magazin in centrul Pragai plateau 165 euro/mp/luna. La Budapesta, pe Vaci utca sau Andrassy utca, chriile variaza intre 55 si 100 euro/mp/luna, potrivit datelor Cushman&Wakefield. Praga se afla pe primul loc in regiune si la densitatea de malluri. Astfel, densitatea suprafetelor comerciale moderne pe cap de locuitor este in Praga de doua ori mai mare chiar si decat in Viena. Totusi, din perspectiva preturilor percepute pentru chirii, cele doua strazi comerciale din centrul Vienei, Karntnerstrasse (270 euro/mp/luna) si Mariahilferstrasse (135 euro/mp/luna), sunt cele mai scumpe in zona Europei Centrale si de Est.

In majoritatea capitalelor care au scapat de regimul comunist,  oferta comerciala moderna este acoperita in egala masura de malluri si strazi comerciale.

In timp ce comertul in Europa de Vest s-a putut dezvolta constant, in Europa de Est au existat doua faze de schimbari profunde: comertul particular, care se stabilise in centrele oraselor, a fost inlocuit in perioada comunista de magazinele de stat cu rol exclusiv de aprovizionare. Cerintele consumatorilor s-au orientat insa dupa 1990 spre o oferta bazata nu doar pe aprovizionare, ci si pe o prezentare adecvata a varietatii produselor, a serviciilor si pe crearea unei experiente unice de shopping.

In urma cresterilor puternice ale consumului privat in Europa de Est, marii retaileri si dezvoltatori de suprafete comerciale au venit in intampinarea acestor nevoi moderne. In lipsa spatiilor adecvate in centrele istorice ale oraselor - fie din cauza structurilor, fie din cauza perioadei lungi de litigii privind restituirea imobilelor - au luat nastere zone comerciale la periferia sau chiar in afara oraselor.

Integral in Financiarul