Oficialii europeni cer Spaniei si Portugaliei noi reduceri bugetare
Data publicarii: 16-06-2010 | International
Spania si Portugalia vor fi nevoite sa faca noi reduceri bugetare pentru a atinge tintele de deficit anuntate luna trecuta, in ciuda riscurilor de producere a efectului de "bulgare de zapada" asupra datoriilor publice, potrivit unui document al Comisiei Europene, citat de Bloomberg.
Masurile de reducere a deficitului anuntate de cele doua tari, ca parte a acordului UE semnat pe 10 mai, cu scopul de a crea un mecanism de salvare de 750 miliarde euro pentru tarile aflate in dificultate, nu sunt de ajuns, potrivit documentului obtinut de jurnalistii de la Bloomberg.
Spania a promis sa reduca deficitul bugetar la 9,3% din produsul intern brut (PIB) in 2010 si la 6% din PIB in 2011, in timp ce Portugalia a anuntat ca va reduce deficitul la 7,3% din PIB in 2010 si, respectiv, la 4,6% din PIB in 2011.
"Cu toate ca masurile deja anuntate sunt semnificative si tintele stabilite implica o consolidare puternica a bugetelor, este nevoie de noi masuri pentru atingerea acestor tinte, mai ales in cazul celor pentru 2011", se mentioneaza in documentul datat 26 mai, si citat de Bloomberg. Documentul, intitulat "Cerinte de consolidare in Spania si Portugalia", a fost redactat de Comisia Europeana pentru ministrii de finante ai Uniunii.
Comisia urma sa publice in cursul zilei de marti un raport asupra eforturilor depuse de 12 tari membre, printre care si Spania si Portugalia, pentru controlarea deficitelor lor bugetare.
Portugalia are nevoie de masuri suplimentare care sa echivaleze cu 0,3% din PIB-ul tarii pe anul in curs si cu cel putin 1,5% din PIB pentru anul viitor, daca doreste atingerea tintei de deficit, in timp ce Spania ar putea atinge tinta stabilita pentru 2010 cu ajutorul unor simple "ajustari marginale", dar va trebui sa faca reduceri de cel putin 1,75% din PIB-ul de anul viitor pentru a atinge tinta de deficit pe 2011, potrivit documentului.
Uniunea Europeana a salutat eforturile depuse de Spania si Portugalia pentru reducerea deficitelor bugetare, dar, in acelasi timp, a atras atentia asupra faptului ca masurile de austeritate necesare pentru aceste reduceri au loc in "contextul advers al cresterii slabe a PIB-ului, al competitivitatii reduse, scaderii preturilor si salariilor si al dobanzilor reale foarte mari. Aceste conditii duc la un "efect de bulgare de zapada" asupra datoriei publice.
NewsIn
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- NETOPIA Payments a obtinut autorizatia BNR de institutie de plata
- Coletele extra-UE sub 150 de euro se scumpesc din iulie: taxa vamala de trei euro pe articol, adaugata la taxa logistica
- Transformarile din industria auto ridica noi provocari de preturi de transfer pentru grupurile multinationale
- CEC Bank finanteaza investitiile verzi si digitale ale IMM-urilor din productie prin Programul SME Eco-Tech
- Emilia Dumitrescu preia conducerea Deloitte Technology Delivery Center din Romania
- Cheltuielile de marketing digital, sub lupa fiscului: companiile trebuie sa justifice colaborarile cu influencerii
- Platformele cripto fara autorizatie MiCA nu vor mai putea opera in Romania de la 1 iulie 2026
- Legea 239/2025 inaspreste conditiile pentru plata dividendelor si restituirea imprumuturilor catre actionari
- Foundever isi dubleaza spatiul de birouri din Bucuresti la 3.500 mp in cladirea Campus 6.3
- UE pregateste noi reguli pentru mobilitatea fortei de munca: companiile au timp limitat de adaptare
- AFI Europe cumpara sase centre comerciale MAS din Romania, intr-o tranzactie de peste 280 de milioane de euro
- Romania si dubla provocare a securitatii: investitii in aparare si rezilienta cibernetica
- Hankook raporteaza pentru Q1 2026 vanzari de aproximativ 3 miliarde EUR si un profit operational de aproximativ 295 mil EUR
- Studiu Deloitte: economia mondiala pierde anual peste 25 de trilioane de euro, aproape o treime din PIB-ul global, din cauza utilizarii ineficiente a resurselor
- Colliers a consiliat AFI Europe in achizitia unui portofoliu de sase centre comerciale regionale din Romania de la MAS, in cea mai mare tranzactie de retail din istoria pietei locale