Bancile riscante ar trebui sa cotizeze mai mult la Fondul de Garantare
Data publicarii: 21-01-2011 | Finante-BanciDatorita plafonului de garantare de 100.000 de euro, bancile isi permit sa tenteze clientii cu dobanzi mari la depozite fara sa fie penalizate de inrautatirea perceptiei de risc.
Bancile cu o pozitie financiara mai riscanta comparativ cu alti jucatori ar trebui sa vina cu contributii mai mari la Fondul de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar (FGDB), considera Eugen Dijmarescu, directorul general al institutiei.
Comentariul lui Dijmarescu, fost viceguvernator al BNR responsabil printre altele cu stabilitatea financiara, vine in contextul in care pe piata bancara a aparut un adevarat obicei al clientilor de a face "shopping" de dobanzi, in cautarea celor mai mari randamente pentru sumele depuse, indiferent de profilul de risc al bancii.
Toate bancile sunt incluse in schema de garantare, cu un plafon de 100.000 de euro, unificat din 2011 la nivel european. Prin existenta garantiei de stat, clientii nu mai sunt stimulati sa tina cont si de riscul bancii atunci cand fac plasamente.
"Transparenta este cea mai buna pavaza. Nu cred ca daca o banca are un coeficient de risc mai mare decat o alta, contributia ar trebui sa fie proportionala. Dar ar trebui sa fie mai mare. Ar da deponentului incredere ca depozitul sau este asigurat. Personal, nu vad intr-o asemenea abordare un lucru rau", a spus Dijmarescu in cadrul unei intalniri informale cu jurnalistii.
In prezent bancile platesc o contributie anuala la FGDB standard, de 0,3% din valoarea depozitelor asigurate, indiferent de profilul de risc. Desi nu are atributii in sfera supravegherii prudentiale a bancilor - care raman concentrate la BNR - FGDB deruleaza o serie de teste pe baza datelor colectate, pentru a determina gradul de risc al activitatilor bancilor incluse in schema de garantare.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- IKEA deschide doua puncte de servicii in centrul comercial Grand Arena din sudul Bucurestiului
- Imobiliarele comerciale concentreaza 54% din creditele acordate companiilor nefinanciare
- Reforma regulilor europene de securitate sociala inaspreste conditiile pentru detasarea salariatilor
- NETOPIA Payments a obtinut autorizatia BNR de institutie de plata
- Coletele extra-UE sub 150 de euro se scumpesc din iulie: taxa vamala de trei euro pe articol, adaugata la taxa logistica
- Transformarile din industria auto ridica noi provocari de preturi de transfer pentru grupurile multinationale
- CEC Bank finanteaza investitiile verzi si digitale ale IMM-urilor din productie prin Programul SME Eco-Tech
- Emilia Dumitrescu preia conducerea Deloitte Technology Delivery Center din Romania
- Cheltuielile de marketing digital, sub lupa fiscului: companiile trebuie sa justifice colaborarile cu influencerii
- Platformele cripto fara autorizatie MiCA nu vor mai putea opera in Romania de la 1 iulie 2026
- Legea 239/2025 inaspreste conditiile pentru plata dividendelor si restituirea imprumuturilor catre actionari
- Foundever isi dubleaza spatiul de birouri din Bucuresti la 3.500 mp in cladirea Campus 6.3
- UE pregateste noi reguli pentru mobilitatea fortei de munca: companiile au timp limitat de adaptare
- AFI Europe cumpara sase centre comerciale MAS din Romania, intr-o tranzactie de peste 280 de milioane de euro
- Romania si dubla provocare a securitatii: investitii in aparare si rezilienta cibernetica