De ce a respins Nicolae Ceausescu tehnologia nucleara sovietica
Data publicarii: 17-03-2011 | Mediu
Dictatorul a luat o decizie curajoasa in anii '70: a renuntat la tehnologia sovietica de construire a centralei nucleare romanesti, in favoarea celei canadiene. Solutia aleasa se poate dovedi inspirata in cazul unui cutremur care va afecta sudul Dobrogei.
Cand a hotarat ca Romania trebuie sa produca energie nucleara, Ceausescu era aproape obligat sa foloseasca tehnologie sovietica. De altfel, in mai 1970, un acord pentru construirea unei centrale nucleare bazate pe tehnologie ruseasca s-a semnat intre Romania si URSS. Acesta prevedea amplasarea unor reactoare de 1.000 MW pe raul Olt, in apropierea localitatii Strejesti. Intre timp insa, regi-mul comunist negociaza si cu expertii canadieni, care dezvoltasera un reactor propriu, in 1962, folosind o metoda diferita atat de cea sovietica, cat si de cea americana, la moda atunci.
Ceausescu prefera tehnologia canadiana, astfel ca la inceputul anului 1979 se incheie contractul intre ROMENERGO si AECL (Atomic Energy of Canada Ltd.) pentru preluarea licentei sistemului CANDU, proiectarea si pro-curarea echipamentelor specifice partii nucleare a Unitatii 1 de la Cernavoda. Amplasamentul initial a fost schimbat, la sugestia expertilor, care au realizat mai multe studii privind riscul seismic.
Mai mult decat suficient
Tehnologia CANDU, folosita de canadieni, este superioara celei sovietice, din punct de vedere al sigurantei. Acest lucru este afir-mat nu numai de specialisti, ci chiar de experienta tragica a Cernobilului. Reprezentantii Societatii Nationale Nuclearelectrica, operatorul Centralei Nuclear-electrice Cernavoda (CNE), spun ca centrala poate rezista la cutremure de pana la 8 grade pe scara Richter, in conditiile in care in Romania se asteapta cutremure cu magnitudine maxima de 7,5 grade. Peste 8 grade, nu numai centrala nucleara ar fi in pericol, ci si barajele de acumulare din tara. Daca un cutremur important loveste reactoarele, acestea sunt proiectate sa se opreasca. Apoi urmeaza o serie de procedee tehnologice menite sa raceasca miezul acestora.
Sicriul din beton
In cazul in care are loc un seism, centrala se opreste in conditii de securitate nucleara, adica se opreste reactorul, se raceste zona activa si sunt monitorizati parametrii de securitate nucleara. CNE are din constructie si un sistem de protectie special: o anvelopa de protectie, realizata din beton precomprimat, cu o grosime de aproximativ un metru, care impiedica scurgerea in atmosfera a produselor radioactive in cazul unei avarii. Daca la Cernobil ar fi existat un astfel de sistem, numarul victimelor ar fi fost substantial mai mic.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Deloitte Romania a asistat ROCA Investments in preluarea pachetului de 20% din actiunile Grupului Adrem
- Allianz-Țiriac a acoperit costuri de aproape 16 milioane de lei pentru riscurile petrecute în vacanțe și deplasări în afara țării în primele șase luni din 2025
- Meta Estate Trust: Alexandru Bonea, actualul CEO își va încheia mandatul la finalul lunii octombrie 2025, de comun acord cu Consiliul de Administrație
- UniCredit Bank devine Participant la sistemul de tranzacționare al Bursei de Valori București
- C&W Echinox: Companiile au contractat birouri pentru peste 7.000 de noi angajați în S1 2025
- Studiu Deloitte: tarifele vamale au efecte semnificative asupra companiilor multinațional
- Studiu EY: Modelele de business din retail trebuie să se adapteze pentru a stimula creșterea
- Revolut devine partener de titlu al viitoarei Audi F1 Team
- De anul viitor taxele locale din România vor crește semnificativ
- Prețurile de transfer sub control: Strategii esențiale pentru companii în fața presiunilor fiscale
- Colliers: Piata birourilor din Bucuresti a coborat la minimele ultimilor 4 ani, pe plan regional
- Studiu EY: Listările globale au dat dovadă de reziliență în primul semestru din 2025 în pofida volatilității pieței
- Libra finanțează cu 119 mil. lei proiectul rezidențial Scala Sopor din Cluj
- Revolut Business lansează în România conturile de economii pentru companii, cu dobândă de până la 4% pe an
- Pluriva investeşte 250.000 de euro într-un asistent virtual AI, dedicat companiilor din România