De ce a respins Nicolae Ceausescu tehnologia nucleara sovietica
Data publicarii: 17-03-2011 | Mediu
Dictatorul a luat o decizie curajoasa in anii '70: a renuntat la tehnologia sovietica de construire a centralei nucleare romanesti, in favoarea celei canadiene. Solutia aleasa se poate dovedi inspirata in cazul unui cutremur care va afecta sudul Dobrogei.
Cand a hotarat ca Romania trebuie sa produca energie nucleara, Ceausescu era aproape obligat sa foloseasca tehnologie sovietica. De altfel, in mai 1970, un acord pentru construirea unei centrale nucleare bazate pe tehnologie ruseasca s-a semnat intre Romania si URSS. Acesta prevedea amplasarea unor reactoare de 1.000 MW pe raul Olt, in apropierea localitatii Strejesti. Intre timp insa, regi-mul comunist negociaza si cu expertii canadieni, care dezvoltasera un reactor propriu, in 1962, folosind o metoda diferita atat de cea sovietica, cat si de cea americana, la moda atunci.
Ceausescu prefera tehnologia canadiana, astfel ca la inceputul anului 1979 se incheie contractul intre ROMENERGO si AECL (Atomic Energy of Canada Ltd.) pentru preluarea licentei sistemului CANDU, proiectarea si pro-curarea echipamentelor specifice partii nucleare a Unitatii 1 de la Cernavoda. Amplasamentul initial a fost schimbat, la sugestia expertilor, care au realizat mai multe studii privind riscul seismic.
Mai mult decat suficient
Tehnologia CANDU, folosita de canadieni, este superioara celei sovietice, din punct de vedere al sigurantei. Acest lucru este afir-mat nu numai de specialisti, ci chiar de experienta tragica a Cernobilului. Reprezentantii Societatii Nationale Nuclearelectrica, operatorul Centralei Nuclear-electrice Cernavoda (CNE), spun ca centrala poate rezista la cutremure de pana la 8 grade pe scara Richter, in conditiile in care in Romania se asteapta cutremure cu magnitudine maxima de 7,5 grade. Peste 8 grade, nu numai centrala nucleara ar fi in pericol, ci si barajele de acumulare din tara. Daca un cutremur important loveste reactoarele, acestea sunt proiectate sa se opreasca. Apoi urmeaza o serie de procedee tehnologice menite sa raceasca miezul acestora.
Sicriul din beton
In cazul in care are loc un seism, centrala se opreste in conditii de securitate nucleara, adica se opreste reactorul, se raceste zona activa si sunt monitorizati parametrii de securitate nucleara. CNE are din constructie si un sistem de protectie special: o anvelopa de protectie, realizata din beton precomprimat, cu o grosime de aproximativ un metru, care impiedica scurgerea in atmosfera a produselor radioactive in cazul unei avarii. Daca la Cernobil ar fi existat un astfel de sistem, numarul victimelor ar fi fost substantial mai mic.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Aproape 55% dintre angajatii romani se simt obositi sau suprasolicitati saptamanal
- Piata industriala si logistica a incetinit cu 30% in primele noua luni, dupa anul record 2025
- 15.000 de clienti ING Bank Romania au deschis cont prin platforma de investitii ING Invest
- Activele fondurilor de pensii private au urcat la 246,2 miliarde de lei, in crestere de 39%
- Simona Urse se alatura Colliers ca Associate Director in echipa de Office Leasing
- Piata locala de M&A a urcat la 7,1 miliarde de dolari in primele noua luni, pe fondul unor tranzactii mari
- ING Bank Romania relanseaza aplicatia mobila pentru antreprenori ING Business PRO
- Deloitte a asistat OMV Petrom pentru doua proiecte de hidrogen verde la Petrobrazi, finantate prin PNRR
- Euro este cotat la 5,3527 lei, un nou maxim istoric fata de leu
- Nestle marcheaza 30 de ani in Romania: fiecare leu valoare adaugata genereaza 12,9 lei in economie
- Ovidiu Tisler devine Head of Private Individuals la ING Bank Romania
- Delegatia S&P a inceput la Bucuresti evaluarea ratingului Romaniei, cu decizia asteptata pe 2 octombrie
- Update: Euro a atins un nou maxim istoric fata de leu, la 5.3447 lei
- BCE a majorat dobanda-cheie la 2,5%, pe fondul presiunilor inflationiste generate de razboiul din Orientul Mijlociu
- Hidroelectrica investeste 296,8 milioane de lei intr-un sistem de stocare cu baterii la Portile de Fier II