La ce mai foloseste restrictionarea creditelor?

Banca Nationala pregateste niste norme de creditare atat de restrictive incat ar fi fost bine venite in 2007.

 Test de stres

De exemplu, o persoana care are acum venituri nete echivalente cu 500 de euro si care vrea acum sa ia un credit isi poate permite o rata de 250 de euro (plafonul maxim de indatorare admis de BNR difera de la banca la banca). La aceasta rata si o dobanda de 10% pe 10 ani, imprumutatul va putea pleca acasa cu aproximativ 19 mii de euro.

Dupa intrarea in vigoare a noilor norme, durata maxima a creditului se reduce la cinci ani, ceea ce inseamna din start o reducere a creditului la 12 mii de euro. Dupa care banca intreaba: "Ce se intampla daca euro se depreciaza cu 35,5%, dobanda creste cu 0,6%, iar veniturile scad cu 6%?" Salariul net devine 470 euro, rata maxima doar 173 euro iar dobanda creste la 10,6%. Creditul maxim accesibil este in acest caz de numai 8 mii de euro, cu mult sub jumatate fata de cat se corda acum.

E leul o solutie?

Teoretic, clientul se poate indrepta spre creditele in lei, insa in cazul acesta dobanda efectiva creste la cel putin 15%. In lipsa riscului valutar, clientul va putea imprumuta echivalentul in lei a aproximativ 9 mii de euro, insa rata este egala cu cea a unui imprumut in valuta de 12 mii de euro.

Bancile au incercat sa reduca marjele practicate pentru creditele in lei, insa sunt in continuare limitate de nivelul dobanzii de politica monetara a BNR, care este acum la 6,25%, adica cel mai inalt nivel din Uniunea Europeana. Pentru comparatie, Banca Centrala Europeana furnizeaza lichiditate bancilor pentru o dobanda de numai 1,5%, iar Banca Elvetiei da credite gratis.

Efecte colaterale

Principalul motiv pentru care BNR ia aceste masuri este teama ca vor continua sa creasca imprumuturile neperformante. Ele au ajuns deja la 14%, ceea ce presupune costuri greu de suportat pentru banci.

Integral in Romania Libera