Ce spune FMI despre legea falimentului personal in Romania

Reprezentantii Fondului Monetar International au vorbit pentru prima data despre legea insolventei particularilor, la solicitarea ECONOMICA.NET. Acestia au incercat sa raspunda de ce promoveaza in Ungaria un astfel de proiect legislativ, in timp ce in Romania s-au opus in ultmii trei ani.

Am intrebat Fondul Monetar International de ce Romania nu poate avea o lege a insolventei particularilor, in conditiile in care majoritatea statelor avansate, dar si cele mai multe state ex-comuniste, o au. FMI a fost un mare promotor al legislatiilor de acest tip, Romania fiind singurul exemplu cunoscut in care institutia financiara s-a opus, fara sa o recunoasca, insa, niciodata oficial. Pentru prima oara, Fondul a oferit un raspuns.

"Sfatul FMI a fost in mod constant acela ca tarile ar beneficia de o lege moderna a insolventei. Dincolo de acest acord de principiu, insa, principala tema este cum poate o astfel de lege sa fie construita astfel incat sa mentina echilibrul intre drepturile debitorilor si cele ale creditorilor. Am vrea ca legea sa ajute oamenii cu datorii nesustenabile sa isi recastige viabilitatea financiara, fara ca asta sa submineze in mod nejustificat disciplina sau sa creeze hazard moral. Proiectarea legii este importanta si poate diferentia sfatul nostru de la tara la tara, avand in vedere sistemele legale si provocarile diferite", au declarat reprezentantii de la Washington ai FMI, la solicitarea ECONOMICA.NET. (Sublinierile ne apartin)

Insolventa persoanelor fizice, cu stadiile de reorganizare judiciara si/sau faliment, nu este legiferata acum in Romania. Debitorii romani nu au nicio parghie legala pentru a le fi iertate datoriile pe care nu le mai pot achita, chiar si dupa executarea conturilor si a activelor detinute. Situatia este deosebit de apasatoare pentru cei care au luat credite ipotecare in anii de varf ai bulei imobiliare. Daca nu isi mai pot plati banca si ajung in faza executarii silite, cel mai probabil creditorii nu se vor putea indestula din vanzarea imobilului, in conditiile in care preturile activelor imobiliare, in multe cazuri, sunt la jumatate fata de pretul de la achizitie si continua sa scada. Astfel, si dupa ce raman fara locuinta, acestia sunt datori in continuare bancii pentru foarte multi ani, pana cand este achitata datoria - ceea ce inseamna poprirea veniturilor inregistrate.

In majoritatea tarilor europene, exista legislatie care permite debitorilor supraindatorati sa se reintegreze economic si chiar social, prin iertarea datoriilor care nu pot fi acoperite, in situatia in care un judecator considera ca se impune o astfel de situatie. FMI a sprijinit o astfel de lege in tarile baltice (chiar a oferit asistenta tehnica pentru redactarea ei), a pus presiune pe Irlanda pentru ca legea existenta sa fie orientata mai mult spre protectia debitorilor si crede ca este o solutie si pentru debitorii supraindatorati din Ungaria si pentru restructurarea sistemului bancar, asa cum a aratat in mai multe rapoarte. Despre Ungaria, reprezentantii Fondului comenteaza urmatoarele:

"In Ungaria, nu exista o lege a insolventei particularilor. Acesta este un impediment major intr-o perioada in care o parte importanta a gospodariilor sunt in incapacitatea de a plati creditele de consum sau ipotecare. De aici si sfatul nostru ca ar trebui instaurat un cadru legislativ al insolventei, si asta ar ajuta atat gospodariile, cat si bancile. Aceasta este mai mult o chestiune de sfat general, decat de design, din moment ce nu am ajuns la acest stadiu, inca", se mai arata in raspunsul FMI.

Integral in ECONOMICA.net