Cristian Popa recomanda prudenta fata de creditele in yeni si franci elvetieni
Data publicarii: 14-11-2006
Populatia si firmele ar trebuie sa fie circumspecte fata de asa numitele credite exotice, denominate in yeni japonezi si franci elvetieni, deoarece nu au venituri in aceste monede si nu se pot proteja in fata riscului valutar, a avertizat, marti, viceguvernatorul bancii centrale, Cristian Popa. "Foarte putine firme au active in yeni", spune Popa, "si sunt neprotejate in fata riscului valutar". Popa a invitat la prudenta in contractarea unor credite in yeni si franci elvetieni, in special la imprumuturile ipotecare, care au un calendar de returnare de 12-14 ani, interval in care cele doua monede ar putea evolua destul de volatil.
Bancile insele, spune Popa, au resurse limitate in aceste valute. El a admis insa aceste credite exotice au o atractivitate financiara data de dobanzile mici din pietele celor doua tari. "Dobanzile bancilor centrale din cele doua tari sunt foarte mici si ofera un confor usor iluzoriu", a spus Popa.
Viceguvernatorul pentru politica monetara a remarcat si castigul bancilor comerciale care ofera acest tip de credite, dat de ceea el numeste "ecartul mare dintre sumele la care bancile se finanteaza si dobanda si comisioanele pe care le percep de la clienti".
Popa a avansat aceste comentarii considerand ca este de datoria bancii centrale sa invite populatia si firmele la o atitudine prudenta.
De altfel, Popa a invitat populatia la prudenta in general in privinta gestionarii indatorarii, desi a admis ca, deocamdata, masurile restrictive ale bancii centrale au controlat excesele.
El a mai declarat ca, deocamdata, banca centrala nu-si pune problema unei relaxari a restrictiilor de politica monetara, in pofida vestilor bune despre inflatie.
"Ar fi un reflex euforic, insa ritmul de crestere al creditarii este in continuare mare", a comentat Popa. "Ramane de vazut acest aspect si vom lua decizii cand vom avea o imagine mai clara asupra inflatiei viitoare".
Popa a refuzat sa avanseze vreun calendar al relaxarii a ceea ce banca centrala numeste, generic, "politica monetara neortodoxa", construita, in esenta, pe masuri restrictive care blocheaza o mare parte din banii bancilor sub forma rezervelor minime obligatorii si pe limitarea imprumuturilor populatiei prin indicarea unei ponderi maxime a rambursarilor lunare in raport cu veniturile.
Sursa: NewsIn
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Consumer Index Romania 2025: Romanii resimt presiunea inflatiei si devin mai prudenti in consum
- Salt Bank trece de 700.000 de clienti
- Peste 80% dintre cei mai mari chiriasi din Romania platesc sub 5% din cifra de afaceri pentru ocuparea spatiilor de birouri moderne
- Gala Premiilor UNSICAR 2025 marcheaza 25 de ani de activitate ai organizatiei
- SigurantaOnline.ro: Volumul 4 din The Websters a fost lansat oficial
- Analiza de piata: Efectul modificarilor fiscale din 2025 asupra antreprenorilor romani
- Cushman & Wakefield ECHINOX, mandat exclusiv pentru vanzarea platformei Electroputere Craiova
- EY Romania - CJUE redefineste granitele transformarii substantiale in regulile de origine: lectii-cheie din cauza C-86/24 CS STEEL despre originea nepreferentiala in dreptul vamal UE
- Functiile financiar-fiscale au nevoie de un nou tip de profesionisti care folosesc tehnologia si inteligenta artificiala alaturi de competentele in fiscalitate
- Meta Estate Trust, rezultate la 9 luni 2025: profit net in crestere si active totale mai mari cu 10% fata de 2024
- Cargus: Crestere de 15% a volumelor de colete in weekendul de Black Friday, sustinuta de clientii internationali si de vanzarile din segmentul fashion
- Studiu Deloitte: veniturile afacerilor de familie, estimate sa creasca cu 84% in 2030 fata de 2020 la nivel global
- ETF BET Patria - Tradeville, cel mai mare ETF cu investitii in actiuni romanesti, atinge 700 milioane lei in active totale si 31 de mii de investitori
- 2Performant: Platforma BusinessLeague.com a generat mai multe vanzari fata de anul trecut in perioada Black Friday
- Piata industriala si logistica din Romania atinge un nivel record in 2025 - cererea de spatii creste cu 64%, iar zona Bucuresti-Ilfov domina, din nou, inregistrand peste doua treimi din tranzactii