Gazprom a reluat ideea unui "mini South Stream" in Balcani
Data publicarii: 08-07-2017 | EconomieGrupul rus Gazprom a semnat acorduri cu Bulgaria, Serbia si Ungaria pentru a dezvolta un gazoduct care sa livreze in Balcani gaze naturale rusesti ajunse in Turcia prin conducta Turkish Stream, ceea ce inseamna practic o reluare a proiectului South Stream abandonat, dar de data aceasta cu o capacitate mai mica, informeaza un articol publicat vineri in cotidianul rus Kommersant.
Publicația menționată precizează că Gazprom și guvernul ungar au semnat o "foaie de parcurs" pentru dezvoltarea sistemului național de transport al gazelor naturale, iar documente similare au fost semnate în luna iunie cu Bulgaria și Serbia. Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto a anunțat că documentul prevede livrarea a opt miliarde metri cubi de gaze naturale provenite de la Turkish Stream via Serbia.
"Ruta Bulgaria-Serbia-Ungaria reprezintă, de fapt, o reluare a traseului de bază al conductei South Stream, care a fost abandonat în luna decembrie 2013 din cauza poziției Bulgariei și a presiunilor venite de la Bruxelles", susține Kommersant.
Potrivit publicației ruse, diferența față de proiectul original este că de data aceasta conducta nu va trece direct prin Marea Neagră între Rusia și Bulgaria, ci prin Turcia. "În plus, doar una dintre cele două conducte care formează Turkish Stream, adică o capacitate de 15,75 miliarde metri cubi de gaze naturale, va merge spre Balcani, cu 25% mai puțin decât capacitatea South Stream," susține Kommersant.
Publicația menționată avertizează însă că, deși o astfel de opțiune ar permite Gazprom să aprovizioneze cu gaze naturale statele din Balcani, grupul rus nu poate construi simultan cea de a doua conductă a Turkish Stream și conducta Poseidon care ar urma să aprovizioneze cu gaze sudul Italiei.
În prezent, Ungaria și Serbia pot fi aprovizionate cu gaze rusești doar via Ucraina, ceea ce ar forța Gazprom să renegocieze cu Kievul acordurile privind tranzitul gazelor naturale după 2020.
La finele lunii trecute, președintele rus, Vladimir Putin, a inaugurat lucrările de construcție a sectorului submarin al gazoductului TurkStream către Turcia. Estimat la șase miliarde de dolari, proiectul prevede construirea a două conducte cu o capacitate de 15,75 miliarde de metri cubi de gaz pe an fiecare, prima urmând să fie finalizată din 2018 și cea de-a doua la sfârșitul lui 2019.
Sursa: Agerpress
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Robert Anghel preia rolul de CEO al Salt Bank
- Colliers: Oferta de locuinte noi a scazut la minimul ultimilor opt ani, dar cererea ramane peste nivelul pre-pandemie
- Grupul Allianz raporteaza profit operational record de 17,4 miliarde de euro in 2025
- Cushman & Wakefield Echinox: Centrele comerciale din afara Bucurestiului, cea mai atractiva clasa de active imobiliare in 2025
- Colliers: Industria hoteliera din Romania a atins un nou maxim anul trecut, inregistrand cel mai mare numar de turisti din ultimele trei decenii, dar provocarile au crescut in 2025, intr-o piata mai eterogena
- Romania: o tara in schimbare, cu peste 3 milioane de emigranti temporari in ultimii aproape 20 de ani si o crestere a imigratiei care redefineste piata muncii
- Fondul ETF BET Patria - Tradeville a depasit pragul de 1 miliard de lei in active
- Anytime isi consolideaza prezenta online in Romania prin lansarea pe PretulMeu.ro
- Paval Holding intra in negocieri exclusive pentru preluarea operatiunilor Carrefour din Romania
- #SigurantaOnline: Cinci greseli online care te pot costa. Le faci fara sa-ti dai seama
- Comertul international al Romaniei in 2025: impactul cursului valutar asupra importatorilor si exportatorilor
- Taxa logistica pentru coletele extracomunitare livrate in ianuarie trebuie declarata si livrata la ANAF pana la 25 februarie
- Cifra de afaceri Cargus a crescut cu aproape 9% in 2025
- Studiu Deloitte: Departamentele financiare adopta rapid noile tehnologii si vad deja beneficii clare din utilizarea automatizarii inteligente
- Sondaj EY: Directorii financiari din Romania anticipeaza un mediu fiscal mai dur, cu presiuni crescute pe conformare si predictibilitate