Pietele financiare si bancile centrale asteapta declaratiile lui Mario Draghi

Factorii de decizie de la Stockholm si pana la Bucuresti asteapta ca oficialii Bancii Centrale Europene sa reduca stimulentele introduse dupa criza financiara globala, iar joi vor urmari cu atentie orice noi semnale de la presedintele BCE, Mario Draghi, care luna trecuta a avertizat ca se apropie momentul unei inaspriri a politicii monetare europene, informeaza Bloomberg.

Începând din 2015, BCE a redus dobânda de politică monetară la cel mai mic nivel din istorie și a început să inunde piața cu lichidități, achiziționând în fiecare lună obligațiuni publice și private în valoare de mai multe zeci de miliarde de euro. Aceasta a susținut creșterea economică în zona euro și a evitat spectrul deflației. În prezent, însă, BCE pregătește momentul în care va schimba direcția politicii sale monetare.

"Băncile centrale așteaptă să vadă cum Draghi își va schimba politica. Vor lăsa Frankfurtul să ia decizii după care vor răspunde", a declarat Janwillem Acket, economist șef la Julius Baer în Zurich.

Pentru băncile centrale mai mici această abordare expectativă înseamnă două lucruri: când dobânzile ating un nivel foarte scăzut, monedele devin principalul instrument pentru controlul inflației și intră în atenție așa-numitul diferențial de dobândă, iar pe de altă parte integrarea economică a Europei se adâncește.

Oficialii din Scandinavia și Europa de Est se luptă cu o inflație scăzută chiar dacă economiile lor sunt foarte diferite. În România, creșterea economică este de peste 5%, iar inflația este mai mică de un procent în timp ce Suedia nu a mai atins ținta de inflație de 2% în ultimii cinci ani.

Guvernatorul Băncii centrale a Suediei, Stefan Ingves, a declarat luna trecută că nu va înăspri politica monetară înainte de BCE, prognozând că va aștepta până la mijlocul anului următor. "Nu este un scenariu pe care îl preconizăm", a declarat Ingves la întrebarea dacă ar lua în considerare a înăsprire a politicii monetare înaintea BCE.

Suedia nu poate lăsa moneda sa să fluctueze prea mult în raport cu moneda unică ceea ce obligă Banca Centrală a Suediei, Riksbank, să urmeze îndeaproape politica BCE. La fel cum în 2015 Riksbank a adoptat o politică de relaxare cantitativă similară cu cea demarată de BCE la fel și luna trecută a urmat exemplul BCE semnalând că perioada reducerilor de dobândă s-a încheiat.

În schimb, când vine vorba de economiile în curs de dezvoltare din Europa de Est există unele diferențe. Cehia are cea mai mică dobândă de politică monetară, cuprinsă între zero și 0,05%, și ar putea chiar să o ia înaintea BCE cu înăsprirea politicii monetare în condițiile în care inflația a trecut de ținta de 2% avută în vedere de Banca Centrală.

"Ne așteptăm ca Banca Națională a Cehiei să fie prima care majorează dobânda de bază în luna septembrie, imediat după ce BCE va anunța o reducere a achizițiilor de active în 2018", a declarat economistul UniCredit, Dan Bucșă.

În schimb, România se teme să majoreze dobânda de politică monetară, fixată în prezent la 1,75%, pe fondul îngrijorărilor privind intrările de fonduri speculative de peste hotare. La rândul său, guvernatorul Băncii Naționale a Poloniei, Adam Glapinski, a declarat că dobânda de bază ar putea rămâne la 1,5% până la finele lui 2018 și chiar mai mult în condițiile în care inflația este cu un punct procentual sub țintă.

BCE încearcă să își normalizeze politica monetară fără a brusca însă piețele financiare, ceea ce impune "un act de echilibristică care va solicita toate calitățile de acrobat verbal ale lui Draghi", a concluzionat economistul ING, Carsten Brzeski.

Sursa: Agerpress