Tendinte si perspective in aplicarea TVA in 2021
Data publicarii: 05-02-2021 | EconomiePunct de vedere EY, Georgiana Iancu
Primele 11 luni ale anului trecut arată încasări nete de TVA cu 9,5% mai mici decât în perioada similară a anului 2019, încasări care au ajuns la doar 53,44 miliarde de lei. Scăderea s-a înregistrat în parte și ca urmare a creșterii rambursărilor de TVA cu 10,8% dar și ca urmare a facilităților oferite de administrație cu privire la extinderea termenelor de plată a obligațiilor fiscale. Pe de altă parte, putem discuta și despre evoluții nefavorabile în anumite sectoare ale economiei, pe fondul pandemiei.
Comisia Europeană estimează un deficit de creștere în anii care urmează. Pentru a preveni în parte acest declin, e nevoie însă de un efort susținut din partea tuturor celor implicați pentru a preveni frauda TVA, pentru simplificarea procedurilor de colectare și o îmbunătățire a cooperării transfrontaliere. Acestea trei sunt de altfel și fronturile de acțiune indicate de Comisia Europeană administrațiilor fiscale de pe Bătrânul Continent.
„Transpunerea în legislația națională a pachetului Quick Fixes în perioada ianuarie - februarie a anului trecut a fost un prim pas. Dintre principalele modificări aduse, menționez reformarea condițiilor în care comerțul intracomunitar cu bunuri poate să beneficieze de scutirea de TVA. Practic, cea mai importantă schimbare a vizat prevalența cerințelor de formă (cum ar fi validitatea unui cod de TVA al clientului din alt stat membru, un minim de evidențe documentare privind transportul bunurilor, corectitudinea raportării de TVA) asupra condițiilor de fond (realitatea mișcării intracomunitare a bunurilor)”, scrie Georgiana Iancu, partener, lider al departamentului de taxe indirecte în cadrul EY România.
O altă tendință interesantă care merită urmărită în acest an este și planul de acțiune implementat la nivelul OCDE și al Uniunii Europene privind reformarea sistemului internațional de impozitare.
„În ceea ce privește impozitarea profiturilor, centrul dezbaterii este în ce măsură normele existente de impozitare dezvoltate pentru taxarea unor afaceri tradiționale de tipul „brick-and-mortar” mai sunt adecvate pentru impozitarea noilor modele de afaceri (platformele de e-commerce, de pildă). În ceea ce privește TVA, unde principalul obiectiv este impozitarea la locul consumului efectiv, provocarea vine din asigurarea echitații și neutralității, într-un context în care regulile existente nu mai corespund realității. Cele mai afectate sunt administrațiile fiscale, care apelează deseori la o interpretare a cadrului legislativ ce excede scopului prevederilor existente, dar și agenții economici, care se regăsesc în fața unor impuneri cu TVA la ani distanță după setarea și rularea unui model de business, ce inițial fusese acceptat de autoritățile fiscale”, continuă Georgiana.
O altă tendință extrem de interesantă la nivel mondial este dată de transpunerea Directivei Europene privind pachetul eCommerce care are data limită setată la 1 iulie, în acest an. Se discută aici despre „eliminarea plafonului de 10 euro până la care clienții puteau importa bunuri/colete comandate online din afara UE, fără sa plătească TVA, în UE/România. Măsura prezenta un avantaj concurențial față de furnizorii din UE și era deseori exploatată pentru fraudarea TVA și declararea unor valori sub acest prag pentru coletele de import. Pierderile estimate la nivelul UE din astfel de procedee au fost de sute de milioane de euro. O a doua modificare vizează platformele privind comerțul electronic, care vor deveni responsabile pentru plata TVA atunci când facilitează vânzări de bunuri din partea unor furnizori non-UE (până la 150 euro). Acestea vor avea obligații suplimentare privind păstrarea de informații referitoare la furnizorii de bunuri și natura bunurilor/serviciilor livrate, acționând așadar ca un ajutor pentru administrația fiscală în colectarea TVA”, conchide specialista EY.
Primele 11 luni ale anului trecut arată încasări nete de TVA cu 9,5% mai mici decât în perioada similară a anului 2019, încasări care au ajuns la doar 53,44 miliarde de lei. Scăderea s-a înregistrat în parte și ca urmare a creșterii rambursărilor de TVA cu 10,8% dar și ca urmare a facilităților oferite de administrație cu privire la extinderea termenelor de plată a obligațiilor fiscale. Pe de altă parte, putem discuta și despre evoluții nefavorabile în anumite sectoare ale economiei, pe fondul pandemiei.
Comisia Europeană estimează un deficit de creștere în anii care urmează. Pentru a preveni în parte acest declin, e nevoie însă de un efort susținut din partea tuturor celor implicați pentru a preveni frauda TVA, pentru simplificarea procedurilor de colectare și o îmbunătățire a cooperării transfrontaliere. Acestea trei sunt de altfel și fronturile de acțiune indicate de Comisia Europeană administrațiilor fiscale de pe Bătrânul Continent.
„Transpunerea în legislația națională a pachetului Quick Fixes în perioada ianuarie - februarie a anului trecut a fost un prim pas. Dintre principalele modificări aduse, menționez reformarea condițiilor în care comerțul intracomunitar cu bunuri poate să beneficieze de scutirea de TVA. Practic, cea mai importantă schimbare a vizat prevalența cerințelor de formă (cum ar fi validitatea unui cod de TVA al clientului din alt stat membru, un minim de evidențe documentare privind transportul bunurilor, corectitudinea raportării de TVA) asupra condițiilor de fond (realitatea mișcării intracomunitare a bunurilor)”, scrie Georgiana Iancu, partener, lider al departamentului de taxe indirecte în cadrul EY România.
O altă tendință interesantă care merită urmărită în acest an este și planul de acțiune implementat la nivelul OCDE și al Uniunii Europene privind reformarea sistemului internațional de impozitare.
„În ceea ce privește impozitarea profiturilor, centrul dezbaterii este în ce măsură normele existente de impozitare dezvoltate pentru taxarea unor afaceri tradiționale de tipul „brick-and-mortar” mai sunt adecvate pentru impozitarea noilor modele de afaceri (platformele de e-commerce, de pildă). În ceea ce privește TVA, unde principalul obiectiv este impozitarea la locul consumului efectiv, provocarea vine din asigurarea echitații și neutralității, într-un context în care regulile existente nu mai corespund realității. Cele mai afectate sunt administrațiile fiscale, care apelează deseori la o interpretare a cadrului legislativ ce excede scopului prevederilor existente, dar și agenții economici, care se regăsesc în fața unor impuneri cu TVA la ani distanță după setarea și rularea unui model de business, ce inițial fusese acceptat de autoritățile fiscale”, continuă Georgiana.
O altă tendință extrem de interesantă la nivel mondial este dată de transpunerea Directivei Europene privind pachetul eCommerce care are data limită setată la 1 iulie, în acest an. Se discută aici despre „eliminarea plafonului de 10 euro până la care clienții puteau importa bunuri/colete comandate online din afara UE, fără sa plătească TVA, în UE/România. Măsura prezenta un avantaj concurențial față de furnizorii din UE și era deseori exploatată pentru fraudarea TVA și declararea unor valori sub acest prag pentru coletele de import. Pierderile estimate la nivelul UE din astfel de procedee au fost de sute de milioane de euro. O a doua modificare vizează platformele privind comerțul electronic, care vor deveni responsabile pentru plata TVA atunci când facilitează vânzări de bunuri din partea unor furnizori non-UE (până la 150 euro). Acestea vor avea obligații suplimentare privind păstrarea de informații referitoare la furnizorii de bunuri și natura bunurilor/serviciilor livrate, acționând așadar ca un ajutor pentru administrația fiscală în colectarea TVA”, conchide specialista EY.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Studiu Deloitte: prețul, primul criteriu în alegerea mașinii. Motoarele pe combustie internă revin pe creștere în preferințele consumatorilor
- Prysmian deschide la București un nou birou al Centrului de Excelență în IT
- Lucian Anghel preia funcția de Director General-Adjunct al Libra Internet Bank
- Schneider Electric colaborează cu NVIDIA în proiectarea centrelor de date AI
- Ce este taxa pe lux și și cine va trebui să o plătească începând din acest an
- Flix raportează un venit total de 2 miliarde de euro în 2023
- Banca Transilvania & OTP Group, acord pentru achizitia OTP Bank Romania si subsidiare
- Studiu Deloitte: opt din zece lideri la nivel global se asteapta ca Gen AI sa le transforme organizatia in urmatorii trei ani
- Deloitte devine al saselea cel mai puternic brand din lume, potrivit Brand Finance
- Revolut Money Report: Romanii au facut peste 644 milioane de tranzactii cu Revolut anul trecut
- Catinvest aduce Bebe Tei si Farmacia Tei în Craiova la ElectroPutere Mall
- Genesis Property: Aproape 70% dintre tinerii Gen Z au nevoie sa lucreze cel putin 3 zile pe saptamana de la birou pentru a fi productivi si a colabora eficient cu echipa
- 21 de companii românești premiate în programul Deloitte „Best Managed Companies”
- EY România: Anul 2024 stă sub semnul creșterii poverii fiscale pentru toți contribuabilii români
- Studiu Deloitte 2024: impactul riscurilor cibernetice, reglementărilor de mediu și creșterii dobânzilor asupra pieței Imobiliare