Opinie Deloitte: Tratamentul fiscal al tranzactiilor cu criptomonede
Data publicarii: 19-04-2021 | Finante-BanciÎn ultimii ani, investitorii din toată lumea au devenit din ce în ce mai intersați de criptomonede. Și nu doar ei, numărul utilizatorilor de criptomonede crescând cu peste 10 milioane de persoane în perioada decembrie 2020 - ianuarie 2021, la nivel global. Comunitatea utilizatorilor de monede virtuale este în plină expansiune și în România motiv pentru care apar din ce în ce mai des întrebări cu privire la obligațiile de declarare și de impozitare a veniturilor obținute din tranzacții cu criptomonede. Printre cele mai frecvente dileme cu care se confruntă utilizatorii din țara noastră se numără modul de declarare, momentul în care venitul devine impozabil dar și evident, suma supusă taxării.
Tranzacțiile cu monede virtuale au fost introduse în fiscalitatea românească încă din anul 2019, prin Legea 30/2019, care a introdus în Codul Fiscal prevederi cu privire la acestea, respectiv la impozitarea veniturilor obținute de pe urma lor. Aceste venituri se încadrează, conform legii, în categoria veniturilor din alte surse, fiind astfel supuse regimului fiscal specific acestei categorii cu anumite particularități precum cea a plasării sarcinii fiscale direct asupra celui care realizează veniturile și nu în cea a plătitorului de venit. De aceea, chiar și atunci când schimburile sunt realizate prin intermediul unei platforme de tranzacționare, obligația declarării și plății taxelor rămâne în sarcina utilizatorilor.
Astfel, toate persoanele care realizează venituri din astfel de tranzacții sunt obligate să raporteze aceste venituri prin intermediul declarației unice și să plătească taxele datorate. În acest an, declarațiile pot fi depuse până la data de 25 mai pentru veniturile obținute în anul precedent din tranzacții cu criptomonede dar și pentru cele estimate pentru acest an. Această obligație există pentru persoanele cu rezidența fiscală în România chiar dacă au obținut veniturile din străinătate.
„Aflându-se în categoria veniturilor din alte surse, câștigurile obținute din transferul de monedă virtuală sunt supuse impozitului pe venit și contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS), dar nu și contribuției de asigurări sociale (CAS)”, scriu Raluca Bontaș, Partener și Cătălin barbu, Consultant Senior în cadrul Global Employer Services, Deloitte România.
„În ceea ce privește impozitul pe venit, cota de 10% se aplică asupra câștigului obtinut din transferul de monedă virtuală, și nu asupra venitului brut. Prin urmare, pentru a stabili baza de impunere, din prețul de vânzare a monedelor virtuale se poate deduce prețul de achiziție a acestora. În plus, pot fi deduse și costurile directe aferente tranzacțiilor (în acest context, ar putea fi relevante comisioanele diverselor platforme de tranzacționare sau comisioane de validare a tranzacțiilor în rețea pentru operațiunile directe între utilizatori - așa-numitele „gas fees”)”, continuă cei doi.
Cât privește CASS, pentru anul trecut este datorată o contribuție doar în cazul în care totalul veniturilor realizate (aici sunt incluse toate veniturile, inclusiv cele salariale) este cel puțin egal cu 12 salarii minime brute pa țară (26.760 lei). Cota CASS de 10% se aplică astfel la acest plafon, suma datorată în contul contribuției la sănătate pentru anul 2020 fiind astfel de 2676 de lei, indiferent de nivelul câștigurilor care cumulate pe toată perioada anului trecut depășesc pragul menționat mai sus.
De asemenea, sunt exceptate de la obligația de declarare și implicit de plată a impozitului câștigurile mai mici de 200 de lei/tranzacție cu condiția ca totalul câștigurilor anuale să nu depășească nivelul de 600 de lei.
Tranzacțiile cu monede virtuale au fost introduse în fiscalitatea românească încă din anul 2019, prin Legea 30/2019, care a introdus în Codul Fiscal prevederi cu privire la acestea, respectiv la impozitarea veniturilor obținute de pe urma lor. Aceste venituri se încadrează, conform legii, în categoria veniturilor din alte surse, fiind astfel supuse regimului fiscal specific acestei categorii cu anumite particularități precum cea a plasării sarcinii fiscale direct asupra celui care realizează veniturile și nu în cea a plătitorului de venit. De aceea, chiar și atunci când schimburile sunt realizate prin intermediul unei platforme de tranzacționare, obligația declarării și plății taxelor rămâne în sarcina utilizatorilor.
Astfel, toate persoanele care realizează venituri din astfel de tranzacții sunt obligate să raporteze aceste venituri prin intermediul declarației unice și să plătească taxele datorate. În acest an, declarațiile pot fi depuse până la data de 25 mai pentru veniturile obținute în anul precedent din tranzacții cu criptomonede dar și pentru cele estimate pentru acest an. Această obligație există pentru persoanele cu rezidența fiscală în România chiar dacă au obținut veniturile din străinătate.
„Aflându-se în categoria veniturilor din alte surse, câștigurile obținute din transferul de monedă virtuală sunt supuse impozitului pe venit și contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS), dar nu și contribuției de asigurări sociale (CAS)”, scriu Raluca Bontaș, Partener și Cătălin barbu, Consultant Senior în cadrul Global Employer Services, Deloitte România.
„În ceea ce privește impozitul pe venit, cota de 10% se aplică asupra câștigului obtinut din transferul de monedă virtuală, și nu asupra venitului brut. Prin urmare, pentru a stabili baza de impunere, din prețul de vânzare a monedelor virtuale se poate deduce prețul de achiziție a acestora. În plus, pot fi deduse și costurile directe aferente tranzacțiilor (în acest context, ar putea fi relevante comisioanele diverselor platforme de tranzacționare sau comisioane de validare a tranzacțiilor în rețea pentru operațiunile directe între utilizatori - așa-numitele „gas fees”)”, continuă cei doi.
Cât privește CASS, pentru anul trecut este datorată o contribuție doar în cazul în care totalul veniturilor realizate (aici sunt incluse toate veniturile, inclusiv cele salariale) este cel puțin egal cu 12 salarii minime brute pa țară (26.760 lei). Cota CASS de 10% se aplică astfel la acest plafon, suma datorată în contul contribuției la sănătate pentru anul 2020 fiind astfel de 2676 de lei, indiferent de nivelul câștigurilor care cumulate pe toată perioada anului trecut depășesc pragul menționat mai sus.
De asemenea, sunt exceptate de la obligația de declarare și implicit de plată a impozitului câștigurile mai mici de 200 de lei/tranzacție cu condiția ca totalul câștigurilor anuale să nu depășească nivelul de 600 de lei.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Analiza de piata: Efectul modificarilor fiscale din 2025 asupra antreprenorilor romani
- Cushman & Wakefield ECHINOX, mandat exclusiv pentru vanzarea platformei Electroputere Craiova
- EY Romania - CJUE redefineste granitele transformarii substantiale in regulile de origine: lectii-cheie din cauza C-86/24 CS STEEL despre originea nepreferentiala in dreptul vamal UE
- Functiile financiar-fiscale au nevoie de un nou tip de profesionisti care folosesc tehnologia si inteligenta artificiala alaturi de competentele in fiscalitate
- Meta Estate Trust, rezultate la 9 luni 2025: profit net in crestere si active totale mai mari cu 10% fata de 2024
- Cargus: Crestere de 15% a volumelor de colete in weekendul de Black Friday, sustinuta de clientii internationali si de vanzarile din segmentul fashion
- Studiu Deloitte: veniturile afacerilor de familie, estimate sa creasca cu 84% in 2030 fata de 2020 la nivel global
- ETF BET Patria - Tradeville, cel mai mare ETF cu investitii in actiuni romanesti, atinge 700 milioane lei in active totale si 31 de mii de investitori
- 2Performant: Platforma BusinessLeague.com a generat mai multe vanzari fata de anul trecut in perioada Black Friday
- Piata industriala si logistica din Romania atinge un nivel record in 2025 - cererea de spatii creste cu 64%, iar zona Bucuresti-Ilfov domina, din nou, inregistrand peste doua treimi din tranzactii
- Ce zic românii despre siguranța cumpărăturilor online de Black Friday
- Lipsa raportărilor detaliate despre impactul companiilor asupra naturii poate încetini acțiunile globale de protejare a ecosistemelor lumii
- Companiile au închiriat în primele 9 luni circa 750.000 mp de spații, cu 30% mai mult comparativ cu 2024
- Studiu EY: Cum pot companiile să transforme provocările transparenței salariale în avantaje competitive
- Studiu Revolut: Unul din trei români a pierdut bani după ce au urmat sfaturi din mediul online neverificate. 16% au pierdut până la 1.000 de euro din această cauză