Opinie Deloitte: „Taxa Netflix”, un nou impozit in Romania
Data publicarii: 18-07-2022 | EconomieÎncepând cu luna iulie a acestui an, 2022, toți furnizorii de servicii video la cerere (on demand) precum Netflix, HBO Max, Disney Plus, Voyo sau Amazon Prime Video, sunt obligați să plătească o taxă pentru veniturile obținute din abonamentele utilizatorilor români, taxă cunoscută și sub denumirea neoficială de „taxa Netflix”.
Legea care pune în aplicare această nouă taxă a fost adoptată de Parlament și a intrat în vigoare la începutul lunii, la data de 3 iulie. Aceasta a fost menținută la nivelul din propunerea inițială, și anume 4% din veniturile menționate mai sus deși în perioada primelor dezbateri din Senat, aceasta fusese redusă la 2%.
Primul termen de declarare și plată este 25 august 2022, perioadă extrem de scurtă având în vedere că rămân o serie de aspecte tehnice care sunt încă neclare pentru contribuabilii vizați.
Proiectul de lege a fost elaborat anul trecut, inițiatorii acesteia susținând încasările din ce în ce mai mici la Fondul cinematografic ca urmare a restricțiilor impuse în timpul pandemiei de Covid-19 care au dus la închiderea sălilor de cinematograf. În tot acest timp, piața filmelor online a intrat în plină ascensiune. Astfel, în vreme ce taxa va fi plătită către Centrul Național al Cinematografiei, 40% din veniturile obținute ar putea merge către finanțarea directă a producțiilor cinematografice românești.
Baza de calcul este formată din veniturile obținute de la utilizatorii români de către operatorii vizați de această lege, și anume de distribuitorii de video la cerere sub formă de abonament. Această taxă se va aplica inclusiv entităților care nu au filiale locale însă doar pentru veniturile obținute în țara noastră. Vor fi exceptate de la plata acestei taxe pe de altă parte, platformele care au venituri mai mici de 65.000 de euro anual sau un nivel de audiență sub 1% din totalul de abonați din România.
Avem astfel o obligație de plată însă, procedura de declarare și achitare nu a fost încă pusă la dispoziția contribuabililor. Textul de lege crează chiar confuzie în rândul societăților vizate:
„Pe de o parte prevede că termenul de declarare și plată este data de 25 a lunii următoare obținerii veniturilor (în acest caz 25 august 2022), iar pe de altă parte conține o mențiune potrivit căreia furnizorii de servicii media audiovizuale, la cerere, au obligația să declare și să transfere către Centrul Național al Cinematografiei taxa de 4% pe bază trimestrială, în termen de 30 de zile de la sfârșitul fiecărui trimestru,” scrie Ana Petrescu-Mujdei, Manager Senior, Deloitte România.
Taxa „Netflix” este inspirată dintr-un curent mai larg la nivel global prezent și în UE, un curent care solicită o taxă pe serviciile digitale, mare parte din companiile care oferă astfel de servicii neplătind impozit pe profit în țările în care își desfășoară activitățile, legislațiile actuale permițându-le acest lucru în cazul în care nu au prezență fizică în acele țări.
O serie de jurisdicții din Europa au introdus deja sau intenționează să introducă unilateral astfel de taxe și impozite pe serviciile digital. O taxă similară celei implementate de curând în România este în vigoare și în Franța în cuantum de 3% dar și Austria, în cuantum de 5%. Există discuții cu privire la introducerea unei taxe similare și în Olanda.
„În acest context, în mod similar cu alte țări europene, a fost introdusă „Taxa Netflix” și în România, iar companiile vizate de noua reglementare sunt obligate să o aplice, dar au nevoie în acest scop de definitivarea procedurii de urmat pentru conformare și plată”, conchide Ana Petrescu-Mujdei.
Legea care pune în aplicare această nouă taxă a fost adoptată de Parlament și a intrat în vigoare la începutul lunii, la data de 3 iulie. Aceasta a fost menținută la nivelul din propunerea inițială, și anume 4% din veniturile menționate mai sus deși în perioada primelor dezbateri din Senat, aceasta fusese redusă la 2%.
Primul termen de declarare și plată este 25 august 2022, perioadă extrem de scurtă având în vedere că rămân o serie de aspecte tehnice care sunt încă neclare pentru contribuabilii vizați.
Proiectul de lege a fost elaborat anul trecut, inițiatorii acesteia susținând încasările din ce în ce mai mici la Fondul cinematografic ca urmare a restricțiilor impuse în timpul pandemiei de Covid-19 care au dus la închiderea sălilor de cinematograf. În tot acest timp, piața filmelor online a intrat în plină ascensiune. Astfel, în vreme ce taxa va fi plătită către Centrul Național al Cinematografiei, 40% din veniturile obținute ar putea merge către finanțarea directă a producțiilor cinematografice românești.
Baza de calcul este formată din veniturile obținute de la utilizatorii români de către operatorii vizați de această lege, și anume de distribuitorii de video la cerere sub formă de abonament. Această taxă se va aplica inclusiv entităților care nu au filiale locale însă doar pentru veniturile obținute în țara noastră. Vor fi exceptate de la plata acestei taxe pe de altă parte, platformele care au venituri mai mici de 65.000 de euro anual sau un nivel de audiență sub 1% din totalul de abonați din România.
Avem astfel o obligație de plată însă, procedura de declarare și achitare nu a fost încă pusă la dispoziția contribuabililor. Textul de lege crează chiar confuzie în rândul societăților vizate:
„Pe de o parte prevede că termenul de declarare și plată este data de 25 a lunii următoare obținerii veniturilor (în acest caz 25 august 2022), iar pe de altă parte conține o mențiune potrivit căreia furnizorii de servicii media audiovizuale, la cerere, au obligația să declare și să transfere către Centrul Național al Cinematografiei taxa de 4% pe bază trimestrială, în termen de 30 de zile de la sfârșitul fiecărui trimestru,” scrie Ana Petrescu-Mujdei, Manager Senior, Deloitte România.
Taxa „Netflix” este inspirată dintr-un curent mai larg la nivel global prezent și în UE, un curent care solicită o taxă pe serviciile digitale, mare parte din companiile care oferă astfel de servicii neplătind impozit pe profit în țările în care își desfășoară activitățile, legislațiile actuale permițându-le acest lucru în cazul în care nu au prezență fizică în acele țări.
O serie de jurisdicții din Europa au introdus deja sau intenționează să introducă unilateral astfel de taxe și impozite pe serviciile digital. O taxă similară celei implementate de curând în România este în vigoare și în Franța în cuantum de 3% dar și Austria, în cuantum de 5%. Există discuții cu privire la introducerea unei taxe similare și în Olanda.
„În acest context, în mod similar cu alte țări europene, a fost introdusă „Taxa Netflix” și în România, iar companiile vizate de noua reglementare sunt obligate să o aplice, dar au nevoie în acest scop de definitivarea procedurii de urmat pentru conformare și plată”, conchide Ana Petrescu-Mujdei.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Gala Premiilor UNSICAR 2025 marcheaza 25 de ani de activitate ai organizatiei
- SigurantaOnline.ro: Volumul 4 din The Websters a fost lansat oficial
- Analiza de piata: Efectul modificarilor fiscale din 2025 asupra antreprenorilor romani
- Cushman & Wakefield ECHINOX, mandat exclusiv pentru vanzarea platformei Electroputere Craiova
- EY Romania - CJUE redefineste granitele transformarii substantiale in regulile de origine: lectii-cheie din cauza C-86/24 CS STEEL despre originea nepreferentiala in dreptul vamal UE
- Functiile financiar-fiscale au nevoie de un nou tip de profesionisti care folosesc tehnologia si inteligenta artificiala alaturi de competentele in fiscalitate
- Meta Estate Trust, rezultate la 9 luni 2025: profit net in crestere si active totale mai mari cu 10% fata de 2024
- Cargus: Crestere de 15% a volumelor de colete in weekendul de Black Friday, sustinuta de clientii internationali si de vanzarile din segmentul fashion
- Studiu Deloitte: veniturile afacerilor de familie, estimate sa creasca cu 84% in 2030 fata de 2020 la nivel global
- ETF BET Patria - Tradeville, cel mai mare ETF cu investitii in actiuni romanesti, atinge 700 milioane lei in active totale si 31 de mii de investitori
- 2Performant: Platforma BusinessLeague.com a generat mai multe vanzari fata de anul trecut in perioada Black Friday
- Piata industriala si logistica din Romania atinge un nivel record in 2025 - cererea de spatii creste cu 64%, iar zona Bucuresti-Ilfov domina, din nou, inregistrand peste doua treimi din tranzactii
- Ce zic românii despre siguranța cumpărăturilor online de Black Friday
- Lipsa raportărilor detaliate despre impactul companiilor asupra naturii poate încetini acțiunile globale de protejare a ecosistemelor lumii
- Companiile au închiriat în primele 9 luni circa 750.000 mp de spații, cu 30% mai mult comparativ cu 2024