Sclavi pe plantatiile supermarketurilor

Adevaratul razboi al societatii romanesti in aceste zile nu este cel al votului uninominal, al polutiei lui Ionut Dolanescu sau al declaratiilor contradictorii intre Traian Basescu si oamenii politici pe tema coruptiei. Sau pe orice tema... In Romania, dincolo de cum merge economia, dincolo de cuvinte si prescurtari pretioase si de neinteles pentru cei mai multi oameni, precum PIB, inflatie, deficit, bursa, curs leu-euro, se intampla ceva foarte grav, aproape de neinchipuit, scrie Marius Huc in Gardianul. Si se intampla sub ochii somnorosi ai unui stat care doarme in izmene, fara sa reactioneze - dictatura supermarketurilor.

Iata o explicatie simpla pentru cum suntem jefuiti legal, pentru cum fiecarui roman, de la cel mai amarat pana la cel care castiga 5.000 de euro lunar, i se scot degeaba din buzunar banii atunci cand cumpara alimente.

Asadar, sa presupunem ca reprezentantii supermarketurilor doresc sa faca un contract cu un producator de alimente. Ei bine, ei vor stabili pretul, in pofida a ceea ce propun producatorii. Daca produsul, sa presupunem, costa 100 de lei la poarta fabricii, reprezentantii supermarketurilor vor spune: "Nu ne intereseaza, acest produs va costa la noi 200 de lei". Veti spune ca asa ceva nu se poate... Ba da, se poate. Si asta pentru ca urmatorul punct in contract este acesta: "Producatorului i se interzice sa vanda altor magazine la un pret mai mic decat pretul de pe raftul din supermarketuri". Bine, bine, dar de ce producatorul isi pune semnatura pe un astfel de contract? Este simplu - in timp ce un lant de supermarketuri  poate sa vanda 10 tone intr-o zi din respectivul produs, magazinele traditionale, din piete sau de la colt de strada, vor vinde doar 100 de kilograme.

Daca producatorul nu ar semna contractul, l-ar paste falimentul - afacerea i-ar muri, iar angajatii ar ajunge pe drumuri. Iar amaratul care este proprietarul unui mic magazin, ca sa traiasca, va pune si el un adaos comercial la produsul care costa deja 200 de lei. Nici macar producatorii care detin magazine proprii nu pot sa vanda la preturi mai mici. Supermarketurile au avut grija sa elimine orice concurenta. De aceea, preturile sunt mai "mici" in supermarketuri, iar romanii prefera, logic, sa le umfle conturile.

Cu toate napastele de rigoare care deriva de aici - amenintarea cu somajul a mii de oameni, amenintarea cu falimentul pentru industria alimentara si pentru agricultura, dar, mai ales, jecmanirea a milioane de romani.

Nimeni nu contesta lucrurile bune pe care le-au adus supermarketurile in Romania - un om grabit va prefera intotdeauna sa mearga la supermarket, unde gaseste, in acelasi loc, si paine, si tricouri, chiar si computere. Si are si unde sa-si parcheze masina in siguranta. In plus, supermarketul a adus o anume civilizatie occidentala, dupa care romanul tanjea - marfurile sunt ambalate frumos si eficient, produsele sunt proaspete, iar personalul, desi extraordinar de prost platit, amabil. Dar toate acestea nu merita sumele uriase pe care le plateste un roman in plus pentru un produs.

Integral in Gardianul