Un dezvoltator si-a luat insula in Caraibe cu banii clientilor
Data publicarii: 06-11-2009 | AfaceriFalimentul unei firme care trebuia sa construiasca un ansamblu rezidential a scos la iveala o sarabanda de nereguli. Pe lista se afla evaziune fiscala, actionari care si-au "creditat" firma cu banii din apartamente si acum, culmea, ii vor inapoi, sau dubla ipoteca pe locuinte. Pagubitii au putine sanse sa-si mai vada banii, in timp ce despre initiatorul proiectului imobiliar circula informatii ca si-a cumparat o insulita in Caraibe cu milioanele de euro castigate.
Stirile despre domeniul constructiilor abunda de falimente ale unor dezvoltatori care mai ieri se laudau cu sute si mii de apartamente finalizate sau in curs de construire. Mii de oameni si-au vazut spulberat visul de a avea o locuinta, deoarece cu greu isi mai pot vedea inapoi banii pe care au apucat sa-i plateasca. "Financiarul" va prezinta cronica unui astfel de faliment, cu toate hatisurile lui juridice, dar fara a publica numele firmelor si al bancilor implicate, intrucat nu s-a stabilit clar cine este responsabil pentru o asemenea situatie.
De altfel, sunt sanse mari ca procesele sa dureze atat de mult incat, la final, nici sa nu prea mai conteze. Dupa ce au sperat sa se mute in casa noua, viitorii proprietari s-au trezit acum si cu o parte din bani dati, pe care nu se stie cand si daca ii vor recupera, fara locuinte si cu credite de rambursat. Intre timp, la dezvoltatorul proiectului sunt o multime de semne de intrebare in ceea ce priveste activitatea desfasurata. Principalul actionar al firmei a disparut in strainatate, din motive de... sanatate, dar pagubitii spun ca acesta si-ar fi cumparat o insula in Caraibe, unde s-ar fi apucat de facut tot blocuri.
Debutul falimentului, in primavara acestui an, a fost cel clasic: firma, sa-i spunem X, nu a mai platit ratele la un credit de 20 de milioane de euro. Banca Y a cerut intrarea in insolventa, instanta a fost de acord, iar acum administratorul judiciar numit de judecatori incearca sa stabileasca lista creditorilor societatii intrate in insolventa. Dupa aceea, urmeaza sa fie discutat si planul de reorganizare depus de firma X.
Banii obtinuti pe apartamente nu s-au intors la banca
Firma X a contractat creditul de 20 de milioane de euro in 2006 pentru a termina trei blocuri, fiecare cu cateva zeci de apartamente. Anterior, firma luase un credit mai mic, cu care reusise sa termine alte patru blocuri si sa vanda aproape 300 de apartamente. Pentru blocurile neterminate s-au incheiat peste 100 de antecontracte de vanzare-cumparare, iar doritorii au achitat aproximativ 15% din valoarea apartamentelor, urmand ca diferenta sa o plateasca la primirea locuintelor. Termenele de finalizare ar fi trebuit sa fie la sfarsitul anului trecut sau la inceputul acestui an.
De exemplu, unul dintre cumparatori a incheiat un antecontract de vanzare-cumparare pentru un apartament cu trei camere si o suprafata de 129,57 metri patrati, care costa 177.000 de euro, pentru care a platit un avans de 20.000 de euro. Blocurile nu au mai fost insa terminate, iar banca Y nu si-a primit banii, motiv pentru care a cerut intrarea societatii in insolventa pentru nerespectarea conditiilor din contractul de creditare. Una dintre acestea era ca ipoteca asupra locuintelor se ridica in cazul in care primeste cel putin 750 de euro pe metru patrat suprafata construita.
Mai mult, banca a acuzat debitorul ca a incasat contravaloarea a 82 de apartamente in conturile curente, de unde s-au facut plati catre antreprenori/furnizori si s-au retras sume de bani in alte scopuri, dar nu si pentru achitarea ratelor la credit. In aceste conditii, banca Y a sustinut ca are de primit 19 milioane de euro din creditul acordat, plus dobanzi de aproape 300.000 de euro. In replica, firma X a sustinut ca nu datoreaza decat doua rate, in total recunoscand o datorie de cinci milioane de lei.
Actionarul firmei vrea sase milioane de euro
Declansarea procedurii de insolventa a scos la iveala aspectele necunoscute si, cel putin aparent, nelegale ale afacerii imobiliare. Administratorul judiciar nu a reusit sa identifice toti banii care au intrat in conturile firmei X, potrivit contractelor sau antecontractelor incheiate. Din acest motiv, se crede ca o mare pare din operatiunile financiare s-au facut cu cash, iar sumele nu au mai aparut in evidentele societatii. Astfel, firma X este suspecta de evaziune fiscala.
De mentionat ca aceasta societate are doi actionari, din care unul avea 90% din actiuni. Actionarul principal a incasat de la firma, in conturile personale, peste un milion de euro, ca restituiri la creditul pe care l-ar fi acordat in nume personal firmei sale. Administratorul judiciar numit de instanta a atras atentia ca exista posibilitatea ca asa-zisele imprumuturi facute de actionarul dezvoltatorului sa provina chiar din incasarile din vanzarea apartamentelor.
Practic, actionarul principal si-ar fi "imprumutat" firma chiar din banii acesteia. Acesta a cerut instantei, printr-un mandatar, inscrierea in tabelul creditorilor cu o datorie de peste sase milioane de euro, cerere careia administratorul judiciar i se impotriveste. Anul trecut, firma intrata in insolventa a instrainat o suprafata de teren de peste 2.000 de metri patrati unei alte firme, condusa de actionarul majoritar si sotia acestuia.
Instrainarea terenului de catre constructor arata ca afaceristul anticipase problemele care ar putea aparea. O alta ciudatenie este faptul ca intre creditori si-a facut aparitia si fostul proprietar al terenului pe care s-au inaltat blocurile, inarmat cu o conventie - careia administratorul judiciar i-a cerut anularea - cu care vrea sa intre in posesia sumei de 6,6 milioane de euro.
Integral in Financiarul
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Studiu Deloitte: prețul, primul criteriu în alegerea mașinii. Motoarele pe combustie internă revin pe creștere în preferințele consumatorilor
- Prysmian deschide la București un nou birou al Centrului de Excelență în IT
- Lucian Anghel preia funcția de Director General-Adjunct al Libra Internet Bank
- Schneider Electric colaborează cu NVIDIA în proiectarea centrelor de date AI
- Ce este taxa pe lux și și cine va trebui să o plătească începând din acest an
- Flix raportează un venit total de 2 miliarde de euro în 2023
- Banca Transilvania & OTP Group, acord pentru achizitia OTP Bank Romania si subsidiare
- Studiu Deloitte: opt din zece lideri la nivel global se asteapta ca Gen AI sa le transforme organizatia in urmatorii trei ani
- Deloitte devine al saselea cel mai puternic brand din lume, potrivit Brand Finance
- Revolut Money Report: Romanii au facut peste 644 milioane de tranzactii cu Revolut anul trecut
- Catinvest aduce Bebe Tei si Farmacia Tei în Craiova la ElectroPutere Mall
- Genesis Property: Aproape 70% dintre tinerii Gen Z au nevoie sa lucreze cel putin 3 zile pe saptamana de la birou pentru a fi productivi si a colabora eficient cu echipa
- 21 de companii românești premiate în programul Deloitte „Best Managed Companies”
- EY România: Anul 2024 stă sub semnul creșterii poverii fiscale pentru toți contribuabilii români
- Studiu Deloitte 2024: impactul riscurilor cibernetice, reglementărilor de mediu și creșterii dobânzilor asupra pieței Imobiliare