Opinie Deloitte: Legea anti-plastic - mai bine pentru mediu, mai provocator pentru firme

Potrivit exterptizei Economic Forum, se estimează că până în anul 2050, plastic din oceane va ajunge să cântărească mai mult decât toți peștii la un loc. Mai mult, toate particulele de plastic din oceane, sunt ingerate de pești care la rândul lor, devin hrana noastră. În scopul de a încetini această tendință negativă, Uniunea Europeană a luat în urmă cu doi ani decizia de a interzice anumite produse din plastic la nivelul uniunii, în special cele de unică folosință. Cu o oarecare întârziere, această decizie a fost implementată de curând și în țara noastră, sancțiunile pentru firmele care nu respectă aceste reglementări intrând în vigoare începând cu finalul lunii septembrie 2021.

Amintim de asemenea o analiză publicată în luna iulie a acestui an de un grup de organizații de mediu din Europa care atrage atenția asupra faptului că producția de plastic a crescut la nivel mondial de nu mai puțin de 20 de ori în ultimii 50 de ani, urmând ca până în anul 2050, aceasta să devină de patru ori mai mare decât în prezent. De asemenea, din alte cercetări reiese faptul că în ultimii 70 de ani, la nivel global, au fost produse peste 8,3 miliarde de tone de materiale plastice din care 6,3 miliarde de tone au devenit deșeuri.

„Invazia deșeurilor din plastic nu mai reprezintă de multă vreme doar un scenariu de film science-fiction, ci o amenințare reală la adresa planetei și a sănătății noastre”, scriu Adrian Teampău, director taxe indirecte Deloitte România și Ovidiu Bălăceanu, senior managing associate Reff & Asociații, Deloitte Legal. „Numeroase studii evidențiază, periodic, pericolul tot mai mare generat de acumularea în natură a deșeurilor din plastic, efectele limitate ale măsurilor adoptate de autorități și perspectivele catastrofale în lipsa unor reacții ferme la nivel global. Din aceste considerente, autoritățile europene au adoptat în urmă cu doi ani o directivă care are drept scop reducerea impactului produselor din plastic asupra mediului. Directiva a fost transpusă recent și în România, dar, ca de obicei, lasă loc anumitor interpretări și impune obligații dificil, dacă nu imposibil de îndeplinit pe termen scurt pentru societățile comerciale din domeniu”, continuă cei doi.

Directiva Europeană a fost transpusă în România prin intermediul unei Ordonanțe de Guvern (OG 6/2021), cu două luni întârziere față de termenul limită. A intrat în vigoare la începutul lunii septembrie anul curent însă prevederile privind contravențiile vor intra în vigoare abia din data de 29 septembrie. Pe de altă parte, actul normativ respectă direcțiile trasate de Directiva Europeană însă prezintă și anumite lacune care trebuiesc clarificate în perioada imediat următoare prin intermediul unor norme de aplicare sau acte normative de modificare.

„Printre acestea se numără lipsa acordării unei perioade de tranziție pentru comercianți, în cazul obligațiilor care impun o pregătire prealabilă. De exemplu, legislația impune operatorilor care introduc pe piață anumite produse din plastic de unică folosință (paharele pentru băuturi și unele recipiente pentru alimente) obligația de a reduce treptat consumul, începând cu 2023, astfel încât în 2026 să înregistreze o diminuare cumulată de 20% față de cantitatea introdusă pe piață în 2022. Chiar dacă primul prag minim de reducere (5%) se aplică în 2023, legislația impune operatorilor care comercializează cu amănuntul astfel de produse sau care le utilizează pentru comercializarea propriilor produse două obligații dificil, dacă nu imposibil de respectat pe termen scurt, fără o perioadă de tranziție sau fără a lega expres aplicabilitatea acestor obligații de primul termen de reducere a consumului (2023). Totodată, actul normativ introduce și alte obligații complexe și neclare în anumite situații pentru societățile comerciale active în domeniu, astfel că autoritățile trebuie să elaboreze legislația secundară, astfel încât să clarifice din timp toate aspectele care ridică semne de întrebare, pentru a se asigura că operatorii își înțeleg în mod corect, complet și la timp obligațiile. Practica a demonstrat că legislația neclară atrage deseori interpretări divergente chiar din partea instituțiilor statului. Din aceste considerente, trebuie să existe consultări publice organizate din timp, în care să se dezbată toate aspectele neclare indicate de populație, organizații neguvernamentale și mediul de afaceri”, conchid cei doi.