Comertul international al Romaniei in 2025: impactul cursului valutar asupra importatorilor si exportatorilor

Punct de vedere Akcenta

Datele publicate de INS pentru 2025 indică o ajustare lentă a dezechilibrelor comerciale, într-un context marcat de presiuni valutare și prudență în mediul de afaceri. Exporturile FOB au însumat 96,6 miliarde euro, în creștere cu 4,2% față de 2024, în timp ce importurile CIF au avansat cu 2,6%, până la 129,4 miliarde euro. Deficitul comercial s-a redus ușor, la 32,7 miliiarde euro, cu 2% sub nivelul anului anterior, evoluție explicată mai degrabă prin temperarea importurilor decât printr-un salt de competitivitate externă.

Finalul de an a accentuat această tendință. În decembrie 2025, exporturile au crescut cu 9,4% în ritm anual, în timp ce importurile au scăzut cu 0,4%, semnalând ajustări de stocuri, decizii comerciale amânate și o abordare mai defensivă din partea companiilor. Diferența de ritm dintre exporturi și importuri a contribuit la diminuarea deficitului lunar, însă nivelul absolut al dezechilibrului rămâne ridicat și continuă să exercite presiune asupra necesarului de valută din economie.

Structura schimburilor comerciale confirmă vulnerabilități persistente. România rămâne puternic integrată în circuitul economic al Uniunii Europene, cu peste 71% din exporturi și 72% din importuri realizate în relația cu statele membre. Exporturile sunt dominate de mașini și echipamente de transport (46,6%), reflectând integrarea în lanțurile regionale de producție, în timp ce importurile indică o dependență structurală de bunuri intermediare, energie și produse chimice, ceea ce amplifică sensibilitatea la cursul de schimb și la costurile externe.

Depășirea pragului de 5,00 lei pentru un euro în 2025 a avut o semnificație economică și psihologică majoră. Deși un leu mai slab ar fi putut susține exporturile, efectul pozitiv a fost limitat de dependența industriei locale de inputuri importate, ale căror costuri au crescut. În paralel, aprecierea dolarului față de euro a amplificat costurile pentru importurile denominate în USD, în special în zona energiei și a materiilor prime, menținând presiunea asupra balanței comerciale.

Pentru 2026, perspectiva rămâne una de stabilitate relativă a cursului EUR/RON, dar cu un risc asimetric spre depreciere. În acest context, riscul valutar devine un factor operațional central pentru companii, iar gestionarea activă a expunerii la curs nu mai este o opțiune tactică, ci o componentă esențială a strategiei financiare, într-o economie care continuă să funcționeze cu un deficit comercial structural ridicat.