Berceanu declara ca banii europeni nu sunt suficienti pentru construirea de autostrazi
Data publicarii: 08-03-2009 | DiverseMinistrul transporturilor si infrastructurii Radu Berceanu a declarat pentru NewsIn ca fondurile europene nu sunt suficiente pentru a construi autostrazi, deoarece pentru anumite proiecte trebuie cumparate terenuri care, in unele cazuri, costa de doua ori mai mult decat proiectul.
"Trebuie sa se inteleaga ca nu este posibil sa construim autostrazi doar cu bani europeni. Nu sunt putini un miliard si ceva de euro de la UE pentru autostrazi care sunt prevazuti in planul septuar al UE 2007-2013, insa pentru unele proiecte este nevoie ca noi sa dam multi bani pentru cumpararea terenurilor, iar dupa aceea sa inceapa constructia. Ca exemplu, daca un proiect de autostrada costa 100 de milioane de euro, UE aloca 85 de milioane euro si Romania 15 milioane euro. La contributia Romaniei se adauga si despagubirile pentru exproprieri, care costa de doua ori mai mult decat autostrada , a exemplificat Berceanu.
Ministrul transporturilor si infrastructurii, Radu Berceanu, a declarat pentru NewsIn ca lucreaza la un plan national pentru autostrazi care va fi prezentat peste circa trei saptamani.
"Intentionam sa propunem un program de autostrazi in Romania, de fapt un plan national, ca cel pentru educatie, care sa fie semnat si aprobat de catre toata lumea. Avem nevoie de intelegere nationala" a spus Radu Berceanu.
Ministrul transporturilor si infrastructurii a declarat ca planul ar urma sa fie prezentat in aproximativ trei saptamani, dupa ce va fi supus spre analiza factorilor decizionali.
Radu Berceanu a afirmat recent la Miercurea-Ciuc ca va prezenta un nou concept de finantare a unor portiuni de autostrazi.
Berceanu a explicat ca este vorba de realizarea unor portiuni foarte complicate si foarte scumpe de autostrazi - cum ar fi Sibiu - Pitesti sau Sibiu - Rm.Valcea, care trec prin munti, tuneluri, viaducte - prin concesiune catre consortii internationale care sunt interesate.
Acesta a mai afirmat ca aceste consortii ar lua la pachet si portiuni deja existente, pe care le vor administra pe 20-25 de ani, dupa cum vor fi ofertele si licitatiile internationale care vor fi organizate.
Potrivit lui Berceanu, daca se va reusi schimbarea partiala a finantarii prin concesiuni, prin atragerea de alte fonduri, atunci vor ramane multi bani care ar putea fi utilizati pentru drumurile nationale.
NewsIn
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Curs record anuntat de BNR: euro depaseste 5,14 lei, cu perspective de noi cresteri in urmatoarele luni
- Inceputul lui 2026 arata o tendinta clara a romanilor de a-si planifica din timp vacantele, cu accent pe siguranta
- Cheltuielile auto, din rutina contabila in zona de risc fiscal: de ce a devenit deductibilitatea fiscala o prioritate pentru ANAF
- Polarizare pe piata birourilor: 87% dintre companiile mari isi mentin suprafatele de birouri, in timp ce firmele mici se extind
- Studiu Deloitte Romania despre piata locala de arta: pictura contemporana domina optiunile de achizitie
- Piata logistica intra intr-o faza de ajustare dupa anul record 2025, pe fondul incertitudinilor interne si externe. Perspectivele pe termen lung raman solide
- EY lanseaza inteligenta artificiala autonoma la nivelul intregii organizatii
- Bank of America depaseste asteptarile in T1: profit in crestere cu 17% si venituri peste estimari
- Inflatia revine pe crestere in martie: urca la 9,9%, pe fondul scumpirilor generalizate
- Schneider Electric a testat modelul AI agentic NVIDIA Nemotron pentru managementul alarmelor
- Oboseala schimbarii loveste angajatii: companiile cauta echilibrul intre viteza, AI si capital uman
- Aderarea Romaniei la OCDE: pas strategic major cu impact asupra investitiilor si costurilor de finantare
- Studiul EY Consumer Index 2026, editia de Paste: romanii devin mai calculati si mai informati cu cheltuielile de Paste
- Hidroelectrica incepe reumplerea lacului Vidraru si publica rezultatele financiare pentru 2025
- Avertisment: Romanii, vizati de un nou val de frauda online care foloseste imaginea presei si a persoanelor publice