De ce sunt somerii mai putin stresati decat persoanele care inca au un job

Grupurile de angajati adunati dupa program la o bere pentru a discuta despre ultimii colegi dati afara sau despre sansele lor de a mai ramane inca o luna in firma sunt deja scene familiare. Dar, care tabera ar trebui mai mult compatimita, cei deja ramasi fara loc de munca sau cei inca titulari ai unei pozitii?

Cercetatorii de la University of Cambridge au intreprins un studiu ale carui concluzii sunt clare: in comparatie cu somerii, persoanele care au un job, dar se afla sub o constanta amenintare de concediere inregistreaza un mai mare declin al sanatatii mintale.

Sociologul Brendan Burchell si-a bazat cercetarea pe o serie de sondaje efectuate in cateva tari europene serios afectate de deteriorarea economiei. Datele stranse sugereaza ca angajatii care isi percep postul nesigur au un nivel de anxietate si depresie egal cu cel al somerilor. Insa, daca cei din urma ajung la un prag critic in sase luni, dupa care se manifesta o atenuare a stresului, starea mentala a celor permanent ingrijorati de job inregistreaza o degradare continua, devenind din ce in ce mai cronica.

Burchell argumenteaza ca angajatorii si managerii de resurse umane ar trebui sa-si pregateasca corespunzator angajatii astfel incat sa le diminueze starea de anxietate. "Dintr-o perspectiva sociala ne putem astepta la lucruri si mai grave in viitor. In prezent se manifesta asa numita "stare de soc". Dar peste un an persoanele afate intr-un flux continuu de tensiune la birou pot ajunge sa sufere de forme severe de anxietate si depresie."

Burchell, in concordanta cu alti cercetatori in domeniul psiho-sociologiei, este de parere ca o veste rea trebuie data imediat, fara nici un fel de amanare, daca prioritatea este sanatatea angajatilor. El aduce ca exemplu cazul pacientilor aflati in asteptarea unor analize cu posibile rezultate cronice. Gradul lor de anxietate este mai mare in aceasta perioada decat dupa ce afla ca sufera de o boala incurabila.

In sprijinul celor spuse de Burchell vine o alta teorie, a psihologilor pozitivisti, care cred ca oamenii au un nivel clar determinat de fericrie, ce fluctueaza numai in timpul perioadelor care aduc schimbari in rutina zilnica indivizilor. In cartea "The Happiness Hypothesis", psihologul Jonathan Haidt, profesor la University of Virginia, expune rezultatele unui experiment care a avut ca subiecti un castigator la loterie si un paralitic.

"Este, cu siguranta, mai bine sa castigi la loterie decat sa iti rupi gatul, dar nu intr-un grad atat de mare pe cat o spune simtul comun. Dupa un an, castigatorul la loterie si paraliticul se intorc, in mare parte, la nivelul lor anterior de fericire", scrie Haidt.

Psihologii evolutionisti, la randul lor, sprijina aceasta teorie argumentand ca fiintele umane dezvolta mai mult stres in timpul perioadelor de insecuriate pentru ca simt o amenintare imediata, dar totusi greu de evaluat - echivalentul modern al unui pradator nevazut ascuns in copaci.

George Trifu