Petrolul incheie anul 2016 cu o revenire a pretului, dupa un an de depreciere

Petrolul incheie anul 2016 cu o puternica revenire, gratia acordului pentru reducerea productiei, care lasa in urma deprecierea inregistrata in marea parte a anului, cu un baril de petrol Brent care a ajuns la un pret chiar mai mic de 28 de dolari, relateaza agentia EFE.

Barilul de petrol Brent, cu furnizare în februarie, a început ultima zi lucrătoare a anului la o cotație de 56,13 dolari, dar, pe parcursul ședinței, a ajuns la International Exchange Futures din Londra la o cotație de 56,79 dolari, la mijlocul zilei.

Petrolul Brent, de referință în Europa, și-a consolidat tendința de creștere în această lună, după acordul istoric la care au ajuns, pe 30 noiembrie, Țările Exportatoare de Petrol (OPEC) pentru reducerea producției.

La începutul anului, prețul "aurului negru" a coborât la niveluri nemaivăzute de mulți ani, atingând, pe 20 ianuarie, minimul de 27,10 dolari, la un an și jumătate după ce barilul de petrol Brent atinsese o cotație de 110 dolari/baril (în august 2014).

Lipsa unui acord între producători pentru reducerea ofertei a fost principalul motiv al scăderii prețurilor, însă și alți factori au avut o influență, precum turbulențele financiare prin care a trecut China la începutul anului și concurența din partea petrolului neconvențional, în special cel de șist, extras cu ajutorul tehnologiei fracturării hidraulice.

Piețele au reacționat cu nervozitate la începutul anului, de teama unui regres al creșterii chineze, care ar fi putut afecta importurile celui de-al doilea consumator mondial de petrol.

Nivelul minim atins de petrol Brent la închiderea unei sesiuni de tranzacționare a fost pe 20 ianuarie, când a fost cotat la 27,88 dolari, în timp ce, pe 28 decembrie, a atins maximul, de 56,22 dolari.

La începutul anului, barilul de petrol Texas, de referință în SUA, s-a prăbușit la rândul său, ajungând la o cotație de 29,42 dolari, cel mai redus nivel începând din noiembrie 2003.

Anul 2016 a fost unul de tensionate și dificile negocieri între principalii producător, din cauza refuzului continuu de a reduce producția pentru a pune capăt prețurilor foarte scăzute și care au afectat industria energetică, cum a fost cazul nordului Scoției, unde principalele venituri provin din exploatarea "aurului negru" din Marea Nordului.

În aprilie, marii exportatori au încercat, fără succes, la Qatar, să se pună de acord asupra unor măsuri pentru a impulsiona o creștere a prețurilor, însă reuniunea s-a încheiat fără un angajament concret.

Punctul de cotitură a apărut după ce OPEC a decis, pe 30 noiembrie, reducerea producției de petrol și a comunicat că a stabilit un nivel maxim de 32,5 milioane barili pe zi. La această decizie au aderat și țări din afara OPEC, care s-au angajat, de asemenea, să reducă producția.

Arabia Saudită, cel mai mare producător de petrol din lume, s-a angajat să renunțe la circa 500.000 barili pe zi, începând din 1 ianuarie, în timp ce producătorii non OPEC au menționat că își pot reduce producția cu 558.000 barili pe zi.

Pactul OPEC/non OPEC este prima măsură comună începând din 2001 și a fost luată după mai mult de doi ani de prețuri foarte scăzute.

Țările non OPEC care s-au angajat să-și reducă producția sunt Azerbaidjan, Bahrein, Brunei, Guineea Ecuatorială, Kazahstan, Malayezia, Mexic, Oman, Rusia, Sudan și Sudanul de Sud.

Potrivit experților, acest acord a fost posibil după ce Rusia și liderii saudiți au lăsat deoparte divergențele legate de războiul civil din Siria pentru a ajuta la creșterea prețurilor.

Sursa: Agerpress