Imediat după data de 9 martie, dată la care autoritățile din România au pus capăt restricțiilor instituite ca urmare a pandemiei de Covid-19, angajatorii din industria HoReCa au scos la bătaie peste 11.000 de posturi atât în țară cât și în străinătate. Astfel, acest sector de piață, se clasează pe locul al doilea în topul sectoarelor economice cu cele mai multe oferte de angajare publicate pe portalul eJobs, imediat după cel de Retail.

În parteneriat cu Reff & Asociații, Deloitte România, a asistat preluarea fabricii de vată minerală de sticlă Gecsat SA din Târnăveni, județul Mureș, de către Knauf Insulation, unul dintre cei mai mari producători de soluții de insulare la nivel global, companie care face parte din grupul german Knauf. În urma notificării făcute la Consiliul Concurenței, tranzacția a fost finalizată.

NN Pensii, parte a NN Group, administrează economiile a peste două milioane de participanți din Pilonul II, sumă care se ridica la peste 31 miliarde de lei la finalul lunii martie a acestui an. O cotă de piață care ajunge la 35% potrivit datelor furnizate de Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Pe fondul accesului din ce în ce mai limitat la resursele naturale dar și al efectelor generate la nivel global de schimbările climatice, autoritățile vorbesc din ce în ce mai des despre ideea unei economii mai atente la mediu și mai sustenabile.

De multe ori, în cadrul inspecțiilor fiscale, sunt aplicate amenzi contravenționale sau sunt stabilite obligații fiscale suplimentare ca urmare a neîndeplinirii unor obligații declarative de plată. În ce măsură sunt legale aceste amenzi în condițiile în care ele vin la câțiva ani de la momentul neîndeplinirii obligațiilor și ce anume pot face contribuabilii?

Începând cu data de 1 iulie 2022, sistemul național RO e-Transport va deveni obligatoriu. Acesta va monitoriza transporturile de bunuri cu risc fiscal ridicat, precum cele de legume, fructe, băuturi alcoolice, produse minerale, îmbrăcăminte și încălțăminte. Vorbim despre o obligativitate stipulată într-un proiect de ordonanță de urgență.

Pe piața energiei au apărut numeroase presiuni pe parcursul anului trecut, presiuni care au generat o creștere accelerată a prețurilor. Imediat, au apărut însă și măsurile pe care majoritatea guvernelor europene le-au luat, pentru a proteja populația de aceste creșteri de prețuri necontrolate.

Mecanismul de protecție temporară aprobat de Comisia Europeană a fost adoptat și în România la începutul lunii martie a acestui an. Astfel, persoanele eligibile pentru protecția temporară care ajung în România și care își doresc să rămână aici, vor avea posibilitatea de a solicita un permis de ședere în țara noastră pentru o perioadă mai lungă de timp.

Potrivit celei mai noi ediții a studiului EY „2022 CEO Outlook Survey”, riscurile exogene precum tensiunile geopolitice au fost printre cele mai mari preocupări ale directorilor generali de mari companii din țara noastră, peste 20% dintre aceștia amintindu-le, chiar și înainte de războiul din Ucraina declanșat de invazia rusească de la finele lunii februarie.

Ultimii ani au adus o serie de schimbări importante atât pe piața muncii cât și în ceea ce privește legislația aferentă, schimbări determinate în parte de pandemia de Covid-19 dar și de nevoia companiilor de a-și păstra angajații și de a recruta noi profesioniști în condițiile în care noile generații acordă o din ce în ce mai mare importanță echilibrului dintre viața personală și cea profesională, aceștia preferând locurile de muncă cu program flexibil în detrimentul celor cu program clasic, mult mai rigid din acest punct de vedere.

Potrivit ultimei ediții a studiului Deloitte CFO Survey România, companiile din țara noastră sunt preocupate de evoluția costurilor pe fondul scumpirii materiilor prime și a energiei la nivel internațional, a contextului geopolitic și a deficitului de forță de muncă.

Criza geopolitică pe care o traversăm a determinat o mobilizare umanitară fără precedent, într-un timp foarte scurt. Voluntari, organizații non-guvernamentale (ONG) precum fundații sau asociații, dar și societăți comerciale contribuie zilnic la activități de susținere a refugiaților care tranzitează România sau se stabilesc în țara noastră. În cele aproape trei săptămâni de conflict, ajutoarele oferite de companii au depășit zeci de milioane de euro, constând în produse sau servicii proprii, spații de cazare sau sume de bani, acordate prin intermediul unor organizații sau direct refugiaților.

Potrivit unui studiu EY, directorii financiari din România se arată extrem de interesați de dezvoltarea și executarea strategiilor de business pentru următorii trei ani. 40% dintre respondenți se vor orienta pe activități de creștere a valorii companiei în vreme ce doar 22% pe protejarea acesteia.

După doi ani de la începerea pandemiei, doi ani de nenumărate restricții, România a ieșit săptămâna trecută din starea de alertă, companiile începând să își facă deja planuri cu privire la reîntoarcerea la birou a angajaților care până nu demult lucrau exclusiv de acasă.

La data de 3 martie 2022, Comisia Europeană a decis introducerea mecanismului de protecție temporară pentru cetățenii ucraineni în contextul invaziei ruse cu care țara lor se confruntă încă din ultima săptămână a lunii februarie. O zi mai târziu, în data de 4 martie, autoritățile române au confirmat la rândul lor prin intermediul unei conferințe de presă că acest mecanism va fi aplicabil inclusiv în România pentru toți cetățenii ucraineni care aleg să rămână în țara noastră.

Invazia rusească din Ucraina a declanșat aproape imediat un val de migrație fără precedent din țara vecină către România și către celelalte țări europene. Cetățenii ucraineni caută zone sigure pentru a se stabili până la terminarea războiului, una dintre destinațiile de relocare temporară fiind și țara noastră.