Deloitte: Orele suplimentare reprezintă în continuare un subiect sensibil
Data publicarii: 30-09-2019 | HR/CariereAngajatorii sunt din ce în ce mai preocupați de eficiență și productivitate motiv pentru care și-au dat seama de importanța retenției angajaților. Eficiența crește odată cu experiența în vreme ce angajații noi au nevoie de perioade mai lungi sau mai scurte de adaptare. Cu toate acestea, ei trebuie să fie atenți și la drepturile angajaților, nerespectarea acestora putând duce la sancțiuni din partea autorităților sau chiar la nemulțumiri din partea angajaților pe care îi pot pierde.
Dintre cele mai sensibile subiecte strâns legate de tratamentul angajaților, crede Gabriela Ilie, Managing Associate, Reff & Asociații și Andreea Ilinca, Manager Global Employer Services, Deloitte România, este și cel al orelor suplimentare. Este un subiect care de asemenea, din punct de vedere legal, poate lăsa loc la interpretări subiective, orele suplimentare nefiind reglementate foarte clar în legislația românească.
„Prestarea de ore suplimentare este reglementată destul de clar în legislația românească, însă încadrarea timpului petrecut la locul de muncă peste program ca ore suplimentare lasă loc la interpretări” se arată în comunicatul Deloitte.
Potrivit legii, angajatul are dreptul să solicite și să primească compensații în cazul în care angajatorul îi cere în mod expres sa execute ore suplimentare. Își pierde acest drept însă în cazul în care alege să rămână peste program din motive suplimentare ori ca urmare a ineficienței sale. Cum poate demonstra însă angajatorul că angajatul a fost ineficient și din această cauză a rămas peste program? Cum poate demonstra angajatul că angajatorul i-a cerut, verbal, să rămână peste program fără ca acest lucru să fie din vina sa?
Există o linie de demarcație foarte fină între un fel de a pune această problemă și celălalt. Prin urmare, angajatoru este nevoit să studieze și să cunoască foarte bine documentația legală, pregătindu-se în acest fel pentru un eventual control din parte Inspecției Muncii. Amenzile sunt considerabile, în prezent angajatorul riscând o amendă de până la 3.000 lei pentru încălcare prevederilor cu privire la orele suplimentare indiferent de câți angajați au fost afectați. În curând însă vor fi publicate noi prevederi care să stabilească aceeași amendă dar pentru fiecare angajat în parte.
„Dincolo, însă, de sancțiunile din partea autorităților, perspectiva capitalului uman este una esențială în acest subiect. Astfel, unul dintre aspectele importante este cel legat de retenție. Dificultatea de a găsi un echilibru între viața personală și cea profesională are sigur efect, chiar dacă nu imediat, asupra capacității angajatorului de a-i reține pe cei cărora le solicită să presteze muncă suplimentară altfel decât așa cum prevede legea aplicabilă.
Ca o consecință firească, urmează dificultatea de a atrage noi angajați, pentru că cei mai importanți ambasadori ai brandului de angajator sunt chiar salariații existenți” conchid Gabriela și Andreea.
Dintre cele mai sensibile subiecte strâns legate de tratamentul angajaților, crede Gabriela Ilie, Managing Associate, Reff & Asociații și Andreea Ilinca, Manager Global Employer Services, Deloitte România, este și cel al orelor suplimentare. Este un subiect care de asemenea, din punct de vedere legal, poate lăsa loc la interpretări subiective, orele suplimentare nefiind reglementate foarte clar în legislația românească.
„Prestarea de ore suplimentare este reglementată destul de clar în legislația românească, însă încadrarea timpului petrecut la locul de muncă peste program ca ore suplimentare lasă loc la interpretări” se arată în comunicatul Deloitte.
Potrivit legii, angajatul are dreptul să solicite și să primească compensații în cazul în care angajatorul îi cere în mod expres sa execute ore suplimentare. Își pierde acest drept însă în cazul în care alege să rămână peste program din motive suplimentare ori ca urmare a ineficienței sale. Cum poate demonstra însă angajatorul că angajatul a fost ineficient și din această cauză a rămas peste program? Cum poate demonstra angajatul că angajatorul i-a cerut, verbal, să rămână peste program fără ca acest lucru să fie din vina sa?
Există o linie de demarcație foarte fină între un fel de a pune această problemă și celălalt. Prin urmare, angajatoru este nevoit să studieze și să cunoască foarte bine documentația legală, pregătindu-se în acest fel pentru un eventual control din parte Inspecției Muncii. Amenzile sunt considerabile, în prezent angajatorul riscând o amendă de până la 3.000 lei pentru încălcare prevederilor cu privire la orele suplimentare indiferent de câți angajați au fost afectați. În curând însă vor fi publicate noi prevederi care să stabilească aceeași amendă dar pentru fiecare angajat în parte.
„Dincolo, însă, de sancțiunile din partea autorităților, perspectiva capitalului uman este una esențială în acest subiect. Astfel, unul dintre aspectele importante este cel legat de retenție. Dificultatea de a găsi un echilibru între viața personală și cea profesională are sigur efect, chiar dacă nu imediat, asupra capacității angajatorului de a-i reține pe cei cărora le solicită să presteze muncă suplimentară altfel decât așa cum prevede legea aplicabilă.
Ca o consecință firească, urmează dificultatea de a atrage noi angajați, pentru că cei mai importanți ambasadori ai brandului de angajator sunt chiar salariații existenți” conchid Gabriela și Andreea.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Analiză EY - Cristian Cârstoiu: Vehiculele electrice continuă să se îndrepte spre dominația vânzărilor
- Studiu EY: Majoritatea directorilor generali se tem că recesiunea va fi mai gravă decât criza financiară - comunicat de presă
- Schneider Electric îl numește pe Marc Garner în funcția de Senior Vice President al diviziei Secure Power în Europa
- Sondaj Storia.ro: Proprietarii si cumparatorii din Romania fac un sumar al pietei imobiliare din 2022
- Opinie Deloitte: O noua incercare de fiscalizare a bacsisurilor – cum va functiona de data aceasta?
- Opinie Reff & Asociatii | Deloitte Legal: Noile reguli in materia controalelor fiscale – o schimbare de perspectiva
- Studiu EY: Lipsa de reacție la creșterea costului vieții este un risc major pentru industria telecom
- Studiu EY - Laura Vrînceanu, Senior Manager, Schimbări climatice și sustenabilitate - Companiile și investitorii sunt în dezacord în privința eforturilor de sustenabilitate
- Studiu EY - Georgiana Iancu, Partener: În 2022 românii au cheltuit mai puţin pe produse alimentare și au redus din economii și investiții - comunicat de presă
- EY România - Importurile de materii prime pentru producția sau repararea de aeronave pot fi scutite de taxe vamale în procedură vamală simplificată - punct de vedere
- Opinie Deloitte: Companiile din industria auto, intre provocarile externe si noile sisteme de raportare fiscala?
- eJobs: Care au fost cele mai căutate profiluri de candidați în 2022
- Undelucram.ro, cea mai mare comunitate pentru angajați din România, vizează 400.000 de euro pe SeedBlink pentru a continua extinderea regională și dezvoltarea tehnologiei AI
- Aspecte practice cu privire la redirecționarea impozitului pe profit sau al microintreprinderilor
- EY România - Iulia Bratu, Partener - Piața globală a IPO-urilor a trecut de la recorduri, la o scădere drastică - comunicat de presă