Evolutia Romaniei in direcția debirocratizarii si a simplificarii relației cetateanului cu statul
Data publicarii: 22-09-2020 | Economie„Promovarea principiului ”doar o singură dată”, care implică extinderea situațiilor în care administrațiile publice refolosesc informațiile despre cetățeni sau companii, pe care le dețin deja, fără a le solicita din nou, este una dintre orientările cheie la nivel european din domeniul e-guvernării, la care România trebuie să se alinieze”, scriu Andrei Ștefanovici și Irina Bîcă, avocați în cadrul Radu și Asociații și consultanți, membri ai echipei de proiect privind Stabilirea cadrului de dezvoltare a instrumentelor de e-guvernare.
Principiul enunțat mai sus presupune ca persoanele fizice și juridice să furnizeze informații administrației publice doar o singură dată, fără ca acestea să mai fie obligate să prezinte aceleași documente unei alte instituții publice, în contextul în care acestea au fost deja prezentate. În același timp, organele administrației publice trebuie să asigure partajarea și reutilizare a acestor date, inclusiv la nivel transfrontalier, asigurându-se în același timp că respectă legile în vigoare cu privire la protecția datelor cu caracter personal.
Aplicarea acestui principiu are consecințe pozitive și la nivel macroeconomic, pe lângă faptul că simplifică interacțiunea companiilor și a indivizilor cu autorităților și implicit, a autorităților publice între ele.
„Din analiza noastră derulată în cadrul proiectului “Stabilirea cadrului de dezvoltare a instrumentelor de e-guvernare (EGOV)”, aplicarea acestui principiu la nivelul României ar putea genera economii de aproximativ 180 milioane EUR pe an, respectiv economii de aproximativ 1,8 miliarde EUR într-un orizont de timp de 10 ani. Ținând cont că beneficiile aplicării principiului ”doar o singură dată” se pot reflecta mai ales la nivelul companiilor care ar accesa serviciile publice într-o formă simplificată, estimăm că aproximativ 50% din aceste sume ar putea reprezenta economii pentru companii, respectiv 90 milioane EUR/an sau 900 milioane EUR într-o perioadă de 10 ani”, scriu cei doi avocați.
Din păcate, în România, acest principiu nu se aplică încă la nivelul întregii administrații publice, din punct de vedere legislativ, schimbul de date și documente dintre instituții fiind reglementat în mod expres doar pentru anumite situații specifice.
Pe de altă parte, principiul este deja aplicat la nivelul unor state membre ale Uniunii Europene, Estonia fiind un bun exemplu în acest sens. În îndepărtata țară baltică, 99% dintre serviciile publice sunt furnizate prin mijloace electronice. Mai mult, cetățeanului îi sunt solicitate date specifice o singură dată, bazele de date ale instituțiilor și administrației publice fiind interoperabile.
„Deși nu ne aflăm încă la nivelul atins de Estonia, România face progrese în sensul asigurării interoperabilității sistemelor și registrelor și, deci, a aplicării principiului „o singură dată”, astfel încât să fie redusă cât mai mult birocrația și povara pentru cetățenii/întreprinderile solicitante de servicii publice și, totodată, să se simplifice, securizeze și accelereze procesele din administrația publică”, conchid cei doi.
Principiul enunțat mai sus presupune ca persoanele fizice și juridice să furnizeze informații administrației publice doar o singură dată, fără ca acestea să mai fie obligate să prezinte aceleași documente unei alte instituții publice, în contextul în care acestea au fost deja prezentate. În același timp, organele administrației publice trebuie să asigure partajarea și reutilizare a acestor date, inclusiv la nivel transfrontalier, asigurându-se în același timp că respectă legile în vigoare cu privire la protecția datelor cu caracter personal.
Aplicarea acestui principiu are consecințe pozitive și la nivel macroeconomic, pe lângă faptul că simplifică interacțiunea companiilor și a indivizilor cu autorităților și implicit, a autorităților publice între ele.
„Din analiza noastră derulată în cadrul proiectului “Stabilirea cadrului de dezvoltare a instrumentelor de e-guvernare (EGOV)”, aplicarea acestui principiu la nivelul României ar putea genera economii de aproximativ 180 milioane EUR pe an, respectiv economii de aproximativ 1,8 miliarde EUR într-un orizont de timp de 10 ani. Ținând cont că beneficiile aplicării principiului ”doar o singură dată” se pot reflecta mai ales la nivelul companiilor care ar accesa serviciile publice într-o formă simplificată, estimăm că aproximativ 50% din aceste sume ar putea reprezenta economii pentru companii, respectiv 90 milioane EUR/an sau 900 milioane EUR într-o perioadă de 10 ani”, scriu cei doi avocați.
Din păcate, în România, acest principiu nu se aplică încă la nivelul întregii administrații publice, din punct de vedere legislativ, schimbul de date și documente dintre instituții fiind reglementat în mod expres doar pentru anumite situații specifice.
Pe de altă parte, principiul este deja aplicat la nivelul unor state membre ale Uniunii Europene, Estonia fiind un bun exemplu în acest sens. În îndepărtata țară baltică, 99% dintre serviciile publice sunt furnizate prin mijloace electronice. Mai mult, cetățeanului îi sunt solicitate date specifice o singură dată, bazele de date ale instituțiilor și administrației publice fiind interoperabile.
„Deși nu ne aflăm încă la nivelul atins de Estonia, România face progrese în sensul asigurării interoperabilității sistemelor și registrelor și, deci, a aplicării principiului „o singură dată”, astfel încât să fie redusă cât mai mult birocrația și povara pentru cetățenii/întreprinderile solicitante de servicii publice și, totodată, să se simplifice, securizeze și accelereze procesele din administrația publică”, conchid cei doi.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- PIB-ul Romaniei a crescut cu 2,1% in trimestrul III fata de trimestrul anterior, dar ramane in scadere pe ansamblul anului
- Allianz raporteaza un profit operational record de 14,1 miliarde de euro in primele noua luni din 2026
- BT a procesat un record de 12 milioane de tranzactii in ziua de Black Friday
- Vanzarea bunurilor personale online: cand devine activitate economica si ce implicatii fiscale apar
- 5 factori care pot face diferenta intre un exit bun si unul exceptional, potrivit Deloitte Romania
- XTB raporteaza un profit net in crestere cu 295% in trimestrul trei, pe fondul unui aflux record de clienti noi
- Romania a depasit 5 milioane de metri patrati de retail modern, dar ramane sub media regionala
- Romania a platit aproape un miliard de euro pentru plasticul nereciclat in mai putin de cinci ani
- Studiu: Aproape o treime dintre romani ignora riscurile financiare legate de locuinta
- Comisia Europeana si ANAF intensifica atentia asupra taxarii persoanelor cu averi mari
- Sapte din zece companii din Romania nu sunt pregatite pentru controalele fiscale digitale
- Aproape 55% dintre angajatii romani se simt obositi sau suprasolicitati saptamanal
- Piata industriala si logistica a incetinit cu 30% in primele noua luni, dupa anul record 2025
- 15.000 de clienti ING Bank Romania au deschis cont prin platforma de investitii ING Invest
- Activele fondurilor de pensii private au urcat la 246,2 miliarde de lei, in crestere de 39%