De ce ar trebui ca Romania sa intre in Uniunea Bancara chiar si fara a adopta moneda euro
Data publicarii: 09-10-2020 | Finante-BanciDupă criza financiară din 2010, țările din zona euro au înțeles faptul că stabilitatea sectorului bancar este crucială pentru bunul mers al economiei și al societății, motiv pentru care a fost creată și Uniunea Bancară, ca răspuns la această problemă. Criza a provocat riscuri sistemice, competiția la nivelul sectorului bancar fiind distorsionată, cei care aveau nevoie de credite neprimindu-le, lucru care a afectat în mare măsură și economia locală.
Astfel, autoritatea bancară europeană, EBA, a creat un cadru unic de supraveghere pentru băncile din zona Euro dar și pentru subsidiarele lor, înființând totodată o autoritate unică de rezoluție și o schemă de garantare a depozitelor menită să controleze situațiile în care băncile nu își mai pot îndeplini obligațiile în vederea protejării intereselor contribuabililor. Mai mult, Uniunea Bancară, permite și țărilor din afara zonei Euro să devină membre atunci când solicitarea este exprimată în mod voluntar. De ce ar trebui ca și țara noastră să ia în calcul această opțiune?
„Înainte de toate, este important ca România să aibă un loc la masa la care se hotărăște viitorul reglementării sectorului bancar european”, scrie Dimitrios Goranitis, partener servicii de risc și reglementare la Deloitte România.
„Până acum, în calitatea sa de simplu observator, România a implementat reglementările europene în domeniul bancar, într-un mod nediferențiat. Brexit-ul a modificat felul în care țările din afara zonei euro influențează reglementările din sectorul bancar european. Acesta este principalul motiv pentru care Suedia analizează varianta de a participa la Uniunea Bancară înainte de a adopta moneda euro. De ce să fii doar cel căruia i se aplică reglementările europene, când ai șansa de a le influența într-un mod de pe urma căruia poate beneficia economia ta și când le poți da băncilor tale oportunitatea de a participa la consultări similare împreună cu omologii lor? Aceasta ar trebui să fie tratată ca o chestiune de interes național, la fel cum România participă în mod direct la elaborarea legislației europene”, continuă acesta.
Maimult, România are prin această opțiune șansa de a-și uniformiza sectorul bancar, crede specialistul Deloitte. În ultimul deceniu, piața bancară autohtonă a fost dominată de jucătorii din zona euro, motiv pentru care indirect, a fost supravegheată și de către BCE dar și de autoritățile de supraveghere din țări precum Austria, Franța sau Grecia.
„Dacă România ar deveni membru al Uniunii Bancare, băncile de aici ar avea avantajele de care se bucură cele din zona euro”, continuă Dimitrios. „Deși Banca Centrală Europeană este un supervizor dur și intruziv, este și foarte experimentat și transparent. Își face publice în fiecare an prioritățile, ajutând jucătorii din domeniu să își stabilească strategiile prioritare. În același timp, își îndeplinește rolul de supraveghere în linie cu Supervisory Review and Evaluation Process, nepermițând devieri și asigurându-se că toate băncile sunt tratate în mod egal. Pe deasupra, BCE aplică regula proporționalității, făcând diferențierea între băncile de importanță sistemică și băncile mai puțin importante, și are o abordare bazată de risc, protejând băncile mai mici de supraveghere excesivă și răsplătind băncile care își gestionează foarte bine riscurile”, conchide acesta.
Astfel, autoritatea bancară europeană, EBA, a creat un cadru unic de supraveghere pentru băncile din zona Euro dar și pentru subsidiarele lor, înființând totodată o autoritate unică de rezoluție și o schemă de garantare a depozitelor menită să controleze situațiile în care băncile nu își mai pot îndeplini obligațiile în vederea protejării intereselor contribuabililor. Mai mult, Uniunea Bancară, permite și țărilor din afara zonei Euro să devină membre atunci când solicitarea este exprimată în mod voluntar. De ce ar trebui ca și țara noastră să ia în calcul această opțiune?
„Înainte de toate, este important ca România să aibă un loc la masa la care se hotărăște viitorul reglementării sectorului bancar european”, scrie Dimitrios Goranitis, partener servicii de risc și reglementare la Deloitte România.
„Până acum, în calitatea sa de simplu observator, România a implementat reglementările europene în domeniul bancar, într-un mod nediferențiat. Brexit-ul a modificat felul în care țările din afara zonei euro influențează reglementările din sectorul bancar european. Acesta este principalul motiv pentru care Suedia analizează varianta de a participa la Uniunea Bancară înainte de a adopta moneda euro. De ce să fii doar cel căruia i se aplică reglementările europene, când ai șansa de a le influența într-un mod de pe urma căruia poate beneficia economia ta și când le poți da băncilor tale oportunitatea de a participa la consultări similare împreună cu omologii lor? Aceasta ar trebui să fie tratată ca o chestiune de interes național, la fel cum România participă în mod direct la elaborarea legislației europene”, continuă acesta.
Maimult, România are prin această opțiune șansa de a-și uniformiza sectorul bancar, crede specialistul Deloitte. În ultimul deceniu, piața bancară autohtonă a fost dominată de jucătorii din zona euro, motiv pentru care indirect, a fost supravegheată și de către BCE dar și de autoritățile de supraveghere din țări precum Austria, Franța sau Grecia.
„Dacă România ar deveni membru al Uniunii Bancare, băncile de aici ar avea avantajele de care se bucură cele din zona euro”, continuă Dimitrios. „Deși Banca Centrală Europeană este un supervizor dur și intruziv, este și foarte experimentat și transparent. Își face publice în fiecare an prioritățile, ajutând jucătorii din domeniu să își stabilească strategiile prioritare. În același timp, își îndeplinește rolul de supraveghere în linie cu Supervisory Review and Evaluation Process, nepermițând devieri și asigurându-se că toate băncile sunt tratate în mod egal. Pe deasupra, BCE aplică regula proporționalității, făcând diferențierea între băncile de importanță sistemică și băncile mai puțin importante, și are o abordare bazată de risc, protejând băncile mai mici de supraveghere excesivă și răsplătind băncile care își gestionează foarte bine riscurile”, conchide acesta.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Coordonarea sistemelor de securitate sociala in contextul Brexit incepe sa prinda contur
- Digitalizarea administratiei fiscale din Romania, pe calea cea buna. Ce masuri asteptam in 2021?
- Acordul post-Brexit – reguli pentru schimburile comerciale cu produse de origine preferentiala
- Reguli privind detasarea lucratorilor intre statele UE. Ce obligatii au angajatorii?
- Activitatea de fuziuni si achizitii s-a mentinut la un nivel semnificativ in 2020, in pofida contextului general fara precedent
- Economia globală va reveni la nivelul pre pandemie până la începutul lui 2022, înregistrând în anul curent o creștere record pentru acest secol
- Fantoma Craciunului in speta tichetelor cadou - trecut, prezent si viitor
- Kaspersky: 27% dintre gameri la nivel global ascund de părinții lor cât de mult timp petrec cu jocurile video
- Activitatea globala de fuziuni si achizitii a fost rezistenta la socuri in 2020, se asteapta o intensificare a activitatii in anii urmatori
- Counsel Group Frankfurt l-a numit pe Alexandru Sgâncă în funcția de Country Manager
- Deloitte a asistat VIG in preluarea activelor Aegon din Ungaria, Polonia, Romania si Turcia
- PwC România și D&B David și Baias au asistat Vista Bank România în tranzacția de achiziție a Credit Agricole Bank România
- Patru din zece români reușesc să facă economii în pandemie
- Opinie Deloitte: factorii care ar putea influenta activitatea companiilor in 2021
- Siguranța angajatilor si revenirea la locul de munca sunt principalele preocupari din perspectiva juridica ale organizatiilor