La finele anului trecut a fost adoptată Ordonanța Guvernului nr. 130/2021, una care a marcat introducerea unei noi serii de măsuri legislative importante din punct de vedere fiscal-bugetar despre care s-a scris și s-a discutat deja destul de mult.

Pentru perioada 2022 - 2025, cea mai mare provocare, conform Ministerului de Finanțe o reprezintă consolidarea fiscală, o problemă despre care auzim deja de câțiva ani din direcția autorităților care continuă să promoveze importanța acesteia pentru finanțele publice și pentru stabilitatea macroeconomică. Măsurile concrete au fost sporadice până acum, ultimii doi ani de pandemie impunând de asemenea o serie de pachete de susținere financiară pentru companii și populație, un context în care procesul de consolidare fiscală a fost suspendat temporar.

Potrivit datelor oferite de Revolut în ceea ce privește proprii lor utilizatori, în primele două săptămâni din luna decembrie a anului trecut, aceștia au cheltuit aproximativ 13 milioane de euro pentru cadouri. Pe de altă parte, în primele două săptămâni ale acestui an, fiecare utilizator Revolut a cheltuit în medie 84 de euro, cu 13,4% mai mult decât în aceeași perioadă de anul trecut.

Tot mai mulți contribuabili s-au trezit în ultimele luni cu popriri eronate, popriri care nu au fost înființate ca urmare a unor obligații fiscale restante și nici conform cu prevederile Codului de Procedură Fiscală ci din alte motive care ar putea ține de breșe în infrastructura ANAF.

Oriunde în lume, companiile pot contesta deciziile de impunere emise de autorități atunci când consideră că aceste decizii contravin acordurilor sau convențiilor de evitare a dublei impuneri. Acestea pot de cele mai multe ori apela la soluția amiabilă de soluționare a disputelor, o procedură care potrivit lui Ciprian Gavriliu, partener și Corina Augustin, consultant senior prețuri transfer în cadrul Deloitte România, este foarte puțin utilizată la noi în țară. Cei doi se bazează pe cele mai recente date publicate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică referitoare la anul 2020.

În mod tradițional, ultima lună a anului este și luna bilanțurilor, a pregătirilor pentru sărbătorile de iarnă și nu în cele din urmă, a planurilor pentru anul care urmează. Decembrie este pe de altă parte și luna recunoștinței iar companiile doresc ca an de an, în perioada sărbătorilor, să își arate recunoștința față de parteneri și clienți pentru încredere și colaborare față de angajați și așa mai departe.

Potrivit unui raport al Comisiei Europene publicat în urmă cu câteva zile, pe 2 decembrie 2021, România se află și în acest an pe primul loc în clasamentul statelor membre ale Uniunii Europene la neîncasarea TVA.

Conform studiului Deloitte l Tax Survey: Beyond bEPS, 58% din companiile din întreaga lume se așteaptă la o înăsprire a fiscalității ca urmare a efectelor produse de pandemia de Covid-19. De asemenea, 90% estimează și o creștere a numărului de litigii fiscale ca urmare a deficitelor guvernamentale din ce în ce mai mari înregistrate în același context.

Potrivit ultimelor raportări oficiale ale ING Bank România, producția de credite noi pe segmentul persoanelor fizice în cel de-al treilea trimestru a crescut cu 54% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. De asemenea, au fost epuizate și fondurile alocate prin programul IMM Invest, acestea fiind suplimentate cu peste 400 de milioane de lei, fonduri care vor fi disponibile în cadrul aceluiași program până la finele anului curent.

CEC bank a raportat rezultate solide la finele celui de-al treilea trimestru al acestui an. Profitul net preliminar a fost de 332,40 milioane de lei, mai mare cu 21,2% decât cel înregistrat în perioada similară a anului trecut.

În România, piața cesiunii de creanțe neperformante este în prezent blocată ca urmare a impozitării excesive a sumelor obținute de pe urma unor asemenea tranzacții, o regulă care a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2018. Ca urmare a reglementărilor în vigoare, multe companii au fost descurajate de la a recurge la cesiunea creanțelor, cu precădere instituțiile financiare care apelau până nu demult la asemenea operațiuni pentru a-și curăța bilanțul, în conformitate cu recomandările făcute chiar de Banca Națională a României.

În perioada cuprinsă între lunile iunie 2019 și iunie 2021, valoarea și numărul tranzacțiilor cu cardurile emise de prestatorii de servicii de plată locali au crescut cu peste 60%, procent ce ne demonstrează încă o dată tendința de accelerare a procesului de digitalizare în cadrul sistemului bancar pe fondul pandemiei de Covid-19.

Revolut a analizat de ziua Mondială a Economisirii, la 31 octombrie, comportamentul de economisire al clienților săi. Rata de economisire din România a stabilit recorduri peste recorduri în ultimele 10 luni, conform datelor furnizate de Revolut, cu aproape 19,8 milioane de euro economisiți cu ajutorul aplicației de la începutul anului și până acum.

Potrivit unui sondaj realizat recent de Finzoom pentru CEC Bank în rândul utilizatorilor de Internet din țara noastră, unu din patru români care dețin un card de credit reușesc să și-l păstreze intact (24%), sau să acopere sumele utilizate integral, în fiecare lună (36%). De asemenea, chiar și atunci când există sume neacoperite total la final de lună, 45% dintre cei care au răspuns la sondaj susțin că au doar solduri mici de sub 2500 de lei, motiv pentru care putem trage concluzia că românii utilizează cardurile de credit cu prudență.

Lansat în anul 2006, serviciul de online banking al ING Bank România, a împlinit de curând 15 ani de activitate. Dacă la început aplicația era disponibilă doar pentru desktop și avea doar patru funcționalități, pagina de portofoliu, interogarea tranzacțiilor, accesarea extraselor de cont și evident opțiunea de plăți, 15 ani mai târziu aceasta reprezintă o opțiune completă de banking.

72,2% din angajații din România spun că în prezent lucrează din nou de la birou, cel puțin 3 zile pe săptămână cu toate că efectele pandemiei sunt în prezent mai ample decât anul trecut când majoritatea lor lucrau de acasă. Mulți dintre ei, pe de altă parte, consideră că reîntoarcerea la birou are o contribuție semnificativă la menținerea unui echilibru emoțional și la revenirea economiei.