Pandemia COVID-19 a extins disparitățile sociale și de sănătate
Data publicarii: 31-12-2020 | Finante-BanciStresul, pierderea locurilor de muncă, nesiguranța financiară și sanitară dar și stresul cauzat de însingurare, lipsa socializării și a exercițiilor fizice au afectat sănătatea oamenilor pe perioada pandemiei de Covid-19. Totodată, acestea au amplificat și o altă problemă deja stringentă în toate colțurile lumii și anume sănătatea mintală, aproape 1 miliard de oameni suferind în prezent de astfel de tulburări, potrivit raportului „Accelerating the health economy of tomorrow” realizat de PwC. Economia mondială pierde anual peste 1 miliard de dolari pe fondul scăderii productivității cauzate de depresie și anxietate, două dintre cele mai des întâlnite probleme de natură psihică cu care se confruntă populația la nivel global. Mai mult, într-un sondaj realizat în urmă cu câteva luni pe 1558 de angajați din SUA și Canada, 47% dintre aceștia au răspuns că pandemia de coronavirus a avut un impact asupra sănătății lor mentale.
„Este cunoscut deja că factorii socioeconomici, de mediu și comportamentali contribuie cu până la 80% la starea de sănătate a unei persoane. Pandemia COVID-19 a extins disparitățile sociale și de sănătate și rescrie regulile din sistemul medical atât de repede încât organizațiile de sănătate, fie ele de stat sau private, abia țin pasul”, scrie Ruxandra Târlescu, partener PwC România.
E cât se poate de evident că în acest context, sistemele de sănătate nu vor putea rezolva singure problemele sociale cu care ne confruntăm în prezent. Devine astfel esențială colaborarea eficientă dintre diferitele instituții ale statelor care să aibă ca scop dezvoltarea interacțiunii directe cu oamenii și comunitățile.
Astfel, potrivit unui sondaj realizat de Organizația Mondială a Sănătății în 130 de țări, s-a constatat că mai mult de 80% dintre țările dezvoltate au implementat deja telemedicina și teleterapia pentru a contracara întreruperea serviciilor de sănătate mintală acordate în această perioadă. Pe de altă parte, mai puțin 50% din țările cu venituri reduse au făcut acest lucru.
La ce ne putem aștepta în viitor? „Serviciile medicale virtuale Vizitele medicale online, diagnosticarea la domiciliu și monitoarele portabile vor continua să câștige teren și vor transforma interacțiunile pacienților cu medicii din întâlniri neregulate într-un model continuu de îngrijire. Diagnosticul la domiciliu și instrumentele de monitorizare de la distanță au fost lansate mai agresiv în timpul pandemiei. De exemplu, Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente (FDA) a emis în luna mai o autorizație de utilizare de urgență pentru plasturele (Patch) de monitorizare la distanță al G Medical Innovations, destinat pacienților tratați pentru coronavirus cu medicamente care pot afecta funcția cardiacă. Un alt exemplu este cel al Serviciului Național de Sănătate din Marea Britanie care a început colaborarea cu compania de tehnologie Huma, pentru a asigura monitorizarea la distanță a pacienților cu COVID-19”, conchide Ruxandra Târlescu.
„Este cunoscut deja că factorii socioeconomici, de mediu și comportamentali contribuie cu până la 80% la starea de sănătate a unei persoane. Pandemia COVID-19 a extins disparitățile sociale și de sănătate și rescrie regulile din sistemul medical atât de repede încât organizațiile de sănătate, fie ele de stat sau private, abia țin pasul”, scrie Ruxandra Târlescu, partener PwC România.
E cât se poate de evident că în acest context, sistemele de sănătate nu vor putea rezolva singure problemele sociale cu care ne confruntăm în prezent. Devine astfel esențială colaborarea eficientă dintre diferitele instituții ale statelor care să aibă ca scop dezvoltarea interacțiunii directe cu oamenii și comunitățile.
Astfel, potrivit unui sondaj realizat de Organizația Mondială a Sănătății în 130 de țări, s-a constatat că mai mult de 80% dintre țările dezvoltate au implementat deja telemedicina și teleterapia pentru a contracara întreruperea serviciilor de sănătate mintală acordate în această perioadă. Pe de altă parte, mai puțin 50% din țările cu venituri reduse au făcut acest lucru.
La ce ne putem aștepta în viitor? „Serviciile medicale virtuale Vizitele medicale online, diagnosticarea la domiciliu și monitoarele portabile vor continua să câștige teren și vor transforma interacțiunile pacienților cu medicii din întâlniri neregulate într-un model continuu de îngrijire. Diagnosticul la domiciliu și instrumentele de monitorizare de la distanță au fost lansate mai agresiv în timpul pandemiei. De exemplu, Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente (FDA) a emis în luna mai o autorizație de utilizare de urgență pentru plasturele (Patch) de monitorizare la distanță al G Medical Innovations, destinat pacienților tratați pentru coronavirus cu medicamente care pot afecta funcția cardiacă. Un alt exemplu este cel al Serviciului Național de Sănătate din Marea Britanie care a început colaborarea cu compania de tehnologie Huma, pentru a asigura monitorizarea la distanță a pacienților cu COVID-19”, conchide Ruxandra Târlescu.
Ultimele stiri pe BankNews.ro:
- Studiu Deloitte: prețul, primul criteriu în alegerea mașinii. Motoarele pe combustie internă revin pe creștere în preferințele consumatorilor
- Prysmian deschide la București un nou birou al Centrului de Excelență în IT
- Lucian Anghel preia funcția de Director General-Adjunct al Libra Internet Bank
- Schneider Electric colaborează cu NVIDIA în proiectarea centrelor de date AI
- Ce este taxa pe lux și și cine va trebui să o plătească începând din acest an
- Flix raportează un venit total de 2 miliarde de euro în 2023
- Banca Transilvania & OTP Group, acord pentru achizitia OTP Bank Romania si subsidiare
- Studiu Deloitte: opt din zece lideri la nivel global se asteapta ca Gen AI sa le transforme organizatia in urmatorii trei ani
- Deloitte devine al saselea cel mai puternic brand din lume, potrivit Brand Finance
- Revolut Money Report: Romanii au facut peste 644 milioane de tranzactii cu Revolut anul trecut
- Catinvest aduce Bebe Tei si Farmacia Tei în Craiova la ElectroPutere Mall
- Genesis Property: Aproape 70% dintre tinerii Gen Z au nevoie sa lucreze cel putin 3 zile pe saptamana de la birou pentru a fi productivi si a colabora eficient cu echipa
- 21 de companii românești premiate în programul Deloitte „Best Managed Companies”
- EY România: Anul 2024 stă sub semnul creșterii poverii fiscale pentru toți contribuabilii români
- Studiu Deloitte 2024: impactul riscurilor cibernetice, reglementărilor de mediu și creșterii dobânzilor asupra pieței Imobiliare