EY România - Claudia Sofianu și Dan Răuț: România trebuie să implementeze Venitul Minim European Adecvat până în 2024

Suntem deja familiarizați cu ideea de venit minim adecvat, idee popularizată și de mass-media în urma hotărârii Uniunii Europene de a o implementa sub formă legislativă. Prin stabilirea unui salariu minim adecvat, Uniunea Europeană își dorește minimizarea sărăciei și protejarea categoriilor vulnerabile din țările membre, fiecare țară urmând să stabilească cuantumul acestui venit minim în funcție de evoluția indicatorilor macroeconomici și de condițiile sociale și economice.

Potrivit celor mai recente date furnizate de Eurostat, România se poziționează printre ultimele țări din Uniunea Europeană în ceea ce privește salariul minim lunar (puțin peste 600 de Euro), pe locul al 20-lea din 22, urmată doar de Ungaria și Bulgaria. Cel mai mare salariu minim este înregistrat în Luxemburg, 2387 euro, în vreme ce vecinii noștri de la sud de Dunăre, sunt pe ultimul loc cu un salariu minim lunar de doar 399 de euro.

Uniunea Europeană își dorește eliminarea celor mai grave probleme sociale iar un prim pas în acest sens a fost făcut în toamna anului 2022, prin intermediul Directivei 2041/2022 privind salariul minim adecvat în UE. Legea a intrat în vigoare în octombrie 2022, statele membre având la dispoziție doi ani pentru a transpune prevederile în legislația locală.

„Momentul „zero” al inițiativei a fost anul 2017, când întreg ansamblul instituțional al Uniunii Europene a proclamat Pilonul european al drepturilor sociale. Principiul numărul 6 al acestuia se referă la „salariul minim adecvat” („fair minimum wage”), cu mențiunea expresă că în UE este nevoie de asigurarea unui venit decent tuturor lucrătorilor, considerându-se că salariile minime adecvate au un rol important în protejarea categoriilor vulnerabile”, scriu Claudia Sofianu, Partener, lider Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România și Dan Răuţ, Manager, Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România.

„Prin aceasta Directivă se urmărește ca venitul minim să poată fi determinat transparent și previzibil de către fiecare stat membru, în conformitate cu realitatea socială și în acord cu legislațiile naționale. Asta deoarece, în ciuda faptului că toate țările UE au o formă sau alta de asigurare a unor venituri minime prin diferite sisteme de protecție socială, în majoritatea cazurilor această remunerație nu acoperă toate costurile unui așa-zis trai decent”, adaugă cei doi.

Țările care au deja un salariu minim pe economie, au obligația de a modifica nivelul acestuia după o formulă care să asigure un trai decent, să fie în concordanță cu rata inflației și să acopere în același timp coșul de cumpărături zilnice sau lunare pentru diverse bunuri și servicii considerate a fi indispensabile.

„În vederea calculării corecte a acestui venit, oficialii europeni recomandă statelor membre să ia ca punct de pornire valoarea coșului de consum (așa cum este prevăzut de rapoartele statistice naționale), ori să seteze acest venit la 60% din salariul median sau la 50% din salariul mediu brut pe economie. Spre exemplu, un coș de consum pentru un trai decent poate fi compus din costuri pentru: alimentație, îmbrăcăminte și încălțăminte, asigurarea unei locuințe, dotarea și întreținerea acesteia, produse de uz casnic și igienă personală, servicii, educație și cultură, îngrijirea sănătății, recreere și vacanță, fond de economii”, conchide cei doi.