Un cartof modificat genetic este noul motiv de discordie in UE

Un cartof modificat genetic, care ar putea deveni prima planta modificata genetic autorizata a fi cultivata in UE dupa 2004, a provocat o sciziune intre statele membre, diviziunea fiind accentuata de cererea producatorului sau de a folosi resturile pentru alimentatia animalelor, informeaza AFP.

Diferentele de opinii intre state au aparut miercuri in timpul votului expertilor din cele 27 de state UE care trebuiau sa aprobe sau sa respinga cererea companiei germane BASF.

Romania s-a situat, alaturi de alte unsprezece tari, in grupul celor care au votat impotriva (Austria, Malta, Luxemburg, Letonia, Italia, Grecia, Cipru, Polonia, Ungaria, Danemarca si Slovenia), in timp ce cinci s-au abtinut (Portugalia, Franta, Irlanda, Belgia, Germania) si zece au votat pentru (Finlanda, Spania, Bulgaria, Estonia, Marea Britanie, Olanda, Slovacia, Lituania, Suedia, Cehia).

Ce e in cartoful meu?

Conform unei proceduri bine stabilite, din cauza dezacordului persistent intre cele 27 de state membre in legatura cu organismele modificate genetic, Comisia Europeana urmeaza sa trimita dosarul inapoi la Consiliul de Ministrii, care vor avea trei luni la dispozitie pentru a se pronunta in privinta lui.

Daca din nou nu se va contura o majoritate, atunci Comisia va lua o decizie finala, fara indoiala pozitiva, deoarece se bazeaza pe avizul Agentiei Europene de Securitate Alimentara (EFSA), favorabil acestei autorizatii.

La sfarsitul anului 2005, EFSA a considerat drept "improbabil" ca acest tip de cartof "sa aiba un efect nefast asupra sanatatii umane si animale ori asupra mediului inconjurator daca se mentine in limitele de utilizare propuse".

Insa acest aviz a fost criticat de de organizatiile ecologiste, care au subliniat ca planta are o gena rezistenta la anumite antibiotice.

"Rezistenta din ce in ce mai mare la antibiotice a oamenilor si animalelor este o problema medicala recunoscuta. Orice utilizare inutila a unei gene rezistente la antibiotice intr-o planta este, in consecinta, iresponsabila", a declarat organizatia Greenpeace in aceasta vara.

Amflora este o varietate de cartof care contine in intregime amidon, care poate fi utilizat in productia hartiei, lipiciului, textilor si a materialelor de constructie. Amidonul face lucioasa suprafata de hartie, intareste cartonul ondulat si face camasile nesifonabile.

Pentru a obtine aceste efecte, cercetatorii de la BASF au blocat dezvoltarea amilozei, cealalta substanta din cartof, pentru a obtine aceste rezultate. In noua varietate de cartof, amiloza nu se gaseste decat in coaja, iar extragerea sa ii costa mai putin pe cei implicati in procesul industrial.

�BASF a inaintat deja o cerere pentru ca aceasta planta sa fie cultivata, insa firma germana doreste de asemenea sa vinda pulpa de cartof care a ramas dupa productia de amidon si cojile ca hrana pentru animale.

Ministrii mediului au esuat in iulie sa obtina o majoritate pentru luarea unei decizii in privinta cultivarii acestui cartof, lasand la latitudinea Comisiei Europene responsabilitatea de a lua o astfel de hotarare.�

Comisia parea dispusa la o astfel de decizie, comisarul pentru mediu, Stavros Dimas, recomandand ministrilor sa autorizeze cultivarea cartofului, dar "cu conditia ca� resturile sa fie distruse si sa nu intre in lantul alimentar", a declarat purtatorul sau de cuvant, Barbara Helfferich.

Cea de-a doua cerere, instrumentata de un alt comisar, Markos Kyprianou, insarcinat cu siguranta alimentara, intra in contradictie cu pozitia exprimata de Dimas, care ar avea inca nevoie de mai multe saptamani pentru a lua o decizie, a adaugat Helfferich.

In cazul in care va fi aprobata cultivarea lui, acest tip de cartof va fi primul aliment modificat genetic autorizat sa fie plantat dupa incheierea moratoriului din 2004, urmare a adoptarii unei legislatii noi referitoare la etichetare si trasabilitatea produselor.

In prezent, numai un tip de planta modificata genetic, varietatea de porumb MON 810 de Monsato, este cultivat in Europa, in principal in Spania.

NewsIn